Oxigenul si substantele nutritive trec din sangele mamei in placenta. De aici sunt preluate de cordonul ombilial, mai precis de vena ombilicala si transportate catre fat. Deseurile eliminate de organismul copilului (de exemplu dioxidul de carbon) sunt apoi transportate prin arterele ombilicale catre placenta de unde trec in sistemul circulator al mamei pentru a fi excretate.
In timpul unei sarcini normale placenta este atasata de peretele uterin si abia dupa ce fatul a parasit uterul mamei se desprinde pentru a putea fi eliminata.
Insa in unele cazuri, din fericire destul de rare, placenta se desprinde inainte de nastere, de obicei in al treilea trimestru, ducand la ceea ce medicii numesc placenta abruptio sau desprindere de placenta.
Placenta – puntea de legatura prin care se fac schimburile de substante intre mama si fat – este, in mod normal, atasata de peretele uterin. Corionul, invelisul exterior al placentei formeaza mici proiectii microscopice, de forma unor degete, numite vilozitati coriale. Acestea sunt responsabile cu fixarea placentei in peretele uterin.
Placenta este un organ care se formeaza temporar in interiorul uterului pentru a realiza schimbul de substante dintre mama si fat. Ea este „prinsa” de peretele uterului si se leaga de fat prin cordonul ombilical. Placenta transporta de la mama catre fat oxigenul si substantele nutritive, iar de la fat catre mama transporta rezidurile.
© 2024 Nou Născuți —
↑
