Rândunica cea micuþãAre coada-n forfecuþãCa sa taie-ncet cu eaAer fin de catifea. Sã facã veºmânt subþireCrinului ce va fi mire,Când grãdina-i înfloratãCu parfum înmiresmatã. Iar sub streaºina cea mareIatã cum un cuib apareForfecuþe ca sã creascã,Pentru lumea pãsãreascã.
Sandi, sa asculti pe mamica!Intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de oboseala — ca venea de departe, tocmai din Africa — s-a lasat din zbor intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar. Dupa ce s-a odihnit vreo cateva… Continuă lectura →
© 2024 Nou Născuți —
↑