Frica de intuneric poate aparea la copilasul dumneavoastra in jurul varstei de 2-3 ani (sau chiar mai tarziu, in functie de copilas) si este cauzata de constientizarea mai profunda a universului in care traieste. Involuntar, copilul va asocia lumina cu prezenta parintilor, cu linistea si seninatatea familiala si va apropia intunericul de senzatia de neliniste, de singuratate si de nesiguranta.

Singurel in camera lui, se trezeste, aude zgomote infricosatoare (a caror amploare este exagerata in imaginatia sa), nu vede nicio lumina si… incepe sa planga. Poate ca un cosmar trecator l-a speriat in vis, poate isi imagineaza ca Omul Negru il pandeste de dupa perdea…

Cum se manifesta

Copilasul se trezeste si plange, chemandu-va langa el. Nu mai poate adormi, nici nu vrea sa se culce… Il gasiti asezat in fundulet in patutul sau, inlacrimat si suparat. Daca acest comportament se repeta, este clar ca traverseaza perioada mai dificila a fricii de intuneric. De ce? Atunci cand vine noaptea, bebe isi pierde reperele de care se serveste ziua pentru a descifra lumea inconjuratoare si a relationa cu ea. In plus, bebe nu poate distinge limpede, la aceasta varsta, limita dintre realitate si imaginar.

Cum il linistiti

  • Veniti in camera sa, vorbiti-i soptit pentru a-l linisti si magaiati-l pentru a-i alunga teama. Aprindeti o veioza cu lumina slaba si ramaneti cateva minute cu bebe in brate, apoi incercati sa-l asezati in patut.
  • Lasati mereu o lampa de veghe aprinsa sau utilizati o veioza cu senzori de miscare ce se aprinde atunci cand bebe se trezeste.
  • Lasati-l sa doarma cu jucaria preferata langa el. Spuneti-i ca ursuletul sau il poate „apara” de probleme.
  • Ajutati-l sa va explice senzatiile pe care le incearca.
  • Seara, la culcare, sarutati-l, cantati-i un cantecel sau instituiti alta traditie menita sa-i ofere confort si siguranta, spunandu-i ca astfel va fi protejat.
  • Spuneti-i copilasului ca aceasta frica este un sentiment normal si ca multa lume se teme de intuneric, pentru a nu se simti singur.
  • Asigurati-l ca, daca exista vreun pericol real, va veti afla acolo, sa-l ajutati in orice clipa.
  • Explicati-i ca zgomotele din casa au cauze cat se poate de concrete si nu sunt rezultatele existentei unor personaje supranaturale rele in preajma sa. Ascultati impreuna cu el aceste sunete si spuneti-i ce anume le provoaca.
  • Dormiti in camera alaturata de dormitorul lui, pentru ca cel mic sa se simta intotdeauna protejat si sa stie ca veti veni imediat langa el.

 

 Despre astfel de probleme ale bebelusilor, se discuta si in Pana la un anisor!