Sunt o mamica fericita alaturi de copii mei si de sot.
Povestea noastra incepe in anul 1997, cand s-a nascut primul copil (un baietel). Vestea ca sunt insarcinata am aflat-o pe data de 8 Martie 1997, dupa multe controale si analize la medici deoarece spuneau ca sunt suspecta de hepatita tip B din cauza greturilor si a starii de oboseala. Am fost trimisa la ECO pentru a vedea daca ficatul este marit. Ajunsa acolo, medicul era foarte nedumerit ca am fost trimisa cu diagnostic de hepetita deoarece ficatul era in limite normale si a cerut o ECO de sarcina. Acolo surpriza! Era un bebe mic de 8 saptamani. Nu va pot exprima in cuvinte ce a urmat. Plangeam si radeam in acelasi timp de bucurie.
Dupa 4 ani am inceput sa ne gandim si la al doilea copil. Numai ca acum nu a m-ai fost la fel de usor. Am pirdut doua sarcini (la 8 si 14 saptamani) si nu stia nimeni cauza. Am facut analize si m-au depistat cu chit ovarian. Dupa tratament de 4 luni cu anticonceptionale am ajuns la operatie. Am fost operata laparoscopic, si dr. a spus ca pot face copil fara nici o problema. Problemele abia au inceput pentru ca nu mai ramaneam insarcinata. Dupa un an de tratament si inseminari am plecat la alt medic. Profesorul Banceanu de la Polizu. Un doctor de un profesionalism extraordinar. Dupa un control la cabinet am fost indrumata catre spitalul Polizu pentru investigatii. Aici am aflat cu stupoare ca am infectie la trompe, ce ajunsese la uter. Am facut a doua operatie laparoscopic si mi-a fost extirpata trompa stanga, pe dreapta putand sa o salveze. Cand mi-am revenit din anestezie primele cuvinte pe care le-am adresat medicului au fost:„MAI POT AVEA COPII SI CU O TROMPA?” iar raspunsul a fost „DA”!
Au trecut 6 luni de la operatie si nu se intampla nimic. Am incetat sa mai sper, dar totusi simteam ca ceva nu este in regula.
Pe data de 25 ianuarie (ziua mea de nastere) am facut un test de sarcina, la ora 4 dimineata si am ramas surprinsa cand am vazut doua liniute sterse. Am trezit toata casa de bucurie si am trimis mesaje la toti prietenii.
Sotul meu a incercat sa ma tempereze deoarece stia ca am pierdut doua sarcini si nu vroia sa mai sufar. Dar eu am stiut ca va fi OK. Acum am si cel de-al doilea copil (tot baietel) in varsta de 9 luni si este jucaria noastra. Suntem o familie fericita si doresc asta la toate femeile.
Membru NN:”TEODORA72„