Era o vineri seara, când mi-a apãrut primul dinþiºor. Deºi eram un pic somnoroasã, nu ºtiam ce sã mã fac de durere. Plângeam tare, deºi mã luase mãmicuþa mea în braþe ºi mamaie la fel, dar pe mine mã durea gingia ºi scoteam niºte bãluþe de toatã frumuseþea. Mami mereu mã lua în braþe, ºtia ce se întâmpla cu mine, bãnuia cã trebuie sã-mi iasã dinþiºorii, pentru cã de douã-trei sãptãmâni mã mâncau gingiile ºi tot ce prindeam în mânã duceam la guriþã ºi le umpleam de bãluþe, spre disperarea ei. Îmi cumpãrase fel de fel de jucãrii pentru dinþiºorii mei.
Mã dureau tare gingiile ºi mârâiam încontinuu la toatã lumea ºi n-o lãsam nici noaptea pe mami sa doarmã din cauza asta. Dormeam o ora, apoi de durere iar mã trezeam ºi vroiam cumva sã nu mai simt durerea, iar mãmica mea avea rezolvarea, apoi adormeam la loc din nou, ºi dupã o ora din nou mã trezeam, ºi aºa mã chinuiam ºi o chinuiam ºi pe mami mereu, sãrãcuþa. O vedeam cum se trezeºte mereu din somn ºi vine la mine cu ochii umflaþi de somn, ºi mã ia în braþe ºi-mi cânta încetiºor, apoi mã pune la þãþicã sã pap, sã mã liniºteascã.

Dimineaþa, mami este foarte obositã din cauzã cã nu a dormit, dar se trezeºte ºi îmi pregãteºte pãpica de dimineaþã ca sã mãnânc. Dar eu refuz sã mãnânc. Mama înþelege ºi mã lasã în pace, apoi dupã o ora, mã încearcã din nou, iar eu ºi de data asta nu vreau sa mãnânc nimica. ”Pe mine mã doare dinþiºorul, Mami!”, dar nu ºtiu cum sã-i spun asta, aºa cã încep sã plâng ºi sper ca ea sã înþeleagã, apoi vãd cã mã pune la þãþicã, ºi acolo mã liniºteºte puþin.

Trebuie sã vã spun cã îmi place þãþica foarte mult ºi mereu o trag de bluza pe mami când vreau þãþicã, ºi ea înþelege imediat. La început plângeam mereu, iar ea nu ºtia ce am. Mã verificã, mã schimbã, mã alintã, dar eu plângeam încontinuu ºi nu ºtiam cum sã-i spun cã eu vreau doar la þãþicã. Acum ºtiu cã, dacã o trag de bluziþã, ea ºtie ce vreau.

ªi tati mã mai þine în braþe când vine acasã de la serviciu obosit; abia aºtept sã mã ia în braþe ºi sã vorbeascã frumos cu mine, ºi sã mã alinte cum ºtie el, iar din când în când ne ºi jucam, spre bucuria mea, ºi aºa mai uit ºi eu de dinþiºorul care mã supãrã tare, tare, dar câteodatã se plictiseºte ºi tati de mine ºi iar încep sa plâng de durerea dinþiºorilor.

Atunci vine mamaie ºi mã ia ºi ea în braþe ºi mã liniºteºte, giugiulindu-mã ºi încercând cumva sa mã liniºteascã. Vine ºi mama la mine într-un târziu, pentru cã ea mai are treabã la bucãtãrie, se joacã cu mine, apoi ca sã-mi mai treacã durerea, mã dã cu un gel în guriþã. Dupã un timp, simt cã mi-a mai amorþit gingia ºi nu mã mai doare aºa tare ºi sunt foarte fericitã.

În zilele urmãtoare dinþiºorul meu creºtea, creºtea, încet, dar nu mã mai durea aºa tare ca la început. Mã bucuram cã mami, tati ºi mamaie erau mereu lângã mine sã mã liniºteascã ºi sã mã ajute. Mami era ca de obicei la bucãtãrie, când a început iar durerea ºi iar m-am pus pe plâns, cã mama ºi mamaie din nou erau disperate cã nu vroiam nici papa nici în braþe nici la þãþica lui mami.

Mami mã mângâia, se juca cu mine, m-a schimbat de scutec, m-a încercat la þâþã dar parcã nimic nu mã mulþumea. Mã dãdea cu gelul miraculos dar tot mã durea ºi plângeam încontinuu. Aºa am adormit într-un târziu în braþele ei care mã alinau ºi îmi cânta suav: NANI-NANI PUIU MAMI! NANI-NANI PUIªOR! NANI-NANI DORMI UªOR!ªi aºa au trecut lunile ºi mi-au ieºit patru dinþiºori sus ºi patru dinþiºori jos. Acum sunt foarte mândrã de dinþiºorii mei ºi mereu vreau sã bag ceva în guriþã ºi sã muºc. Cel mai mult îmi place când pot sã muºc degete gustoase (de la mama sau de la tata), nasuri (de la cine prind) dar nu jucãrii sau alte chestii artificiale. Am auzit-o pe mami spunând cã numai ce e natural e bun, deci…

Acum trebuie sã înceapã sã-mi iasã mãseluþele ºi nu ºtiu încã cum va fi, dar ºtiu sigur ca mami, tati ºi mamaie vor fi lângã mine sã mã ajute sã trec peste ele.

popescumelinda, membru NN