Greu e când eºti gospodinã!
Uite, eu, cât sunt de micã,
Iute-s ca o rândunicã,
Harnicã-s ca o albinã.
Cum mã scol, cobor în grabã
Colivia din perete,
Sã dau boabe la sticlete,
Cã-i un cântãreþ de treabã.
Vreme multã nu-mi rãmâne;
Pisicuþa, de cu noapte,
Miaunã ºi-mi cere lapte –
Iar Grivei îmi cere pâine.
Învãþ lecþiile toate
La citit, la socotealã –
Cã doar n-o sã plec la ºcoalã
Fãrã lecþii învãþate!
Cu pãpuºa-i alt bucluc!
Din ºindrilã ºi din beþe,
Trebuie sã-i fac pãtuc
Dupã sobã sã nu-ngheþe.
Uf, ce mare-i bucuria
Când sunt gata toate-n pripã!
Nu stau locului o clipã…
Tare-i grea gospodãria!