Deºi este încã searã
simt cã mâine vine vara
cu lungi gene de mãrar
ºi cu ochii de muºtar,
cu obrajii de caisã
unduindã a narcisã.
simt cã mâine vine vara
cu lungi gene de mãrar
ºi cu ochii de muºtar,
cu obrajii de caisã
unduindã a narcisã.
Ca o pasãre mãiastrã
ea va bate la fereastrã,
Eu-i deschid. Ea intrã-n casã,
tãrcatã ºi pepenoasã.