1. Copilul plângãcios
- plânsul poate tensiona relaþia mama – copil ºi poate crea o atmosferã familiarã tensionatã.
- plânsul este un mod de comunicare a copilului; mulþi copii plâng fãrã cauzã, pentru perioade scurte; 80% din copiii sãnãtoºi plâng zilnic, mai ales spre searã, rar dimineaþa;
- plânsul este mai frecvent de la vârsta de 3 sãptãmâni la 3 luni
Semne
- plâns diferit pentru foame, pentru a fi schimbat sau a fi luat în braþe
- iritabilitate, agitaþie
- dificultãþi de alimentaþie (mânãncã prea frecvent sau refuzã sânul)
- copil suferind, care nu creºte în greutate
Cauze
- foame (nu este alimentat la cerere, suge incorect, supturi scurte, creºtere mai rapidã)
- separarea mamei de copil (mama nu-l ia destul în braþe)
- stimulare excesivã, copil obosit (prea mult zgomot, luminã, prea mulþii indivizi se ocupã de el)
- colicã infantilã (plâns paroxistic, intens,pentru perioade lungi, mai ales seara, apãrut spontan, îºi freacã cãlcâiele, se aud gazele, nu se poate calma, dar creºte bine în greutate, nu este legat de metoda de alimentaþie, dispare dupã 3 luni)
- alergie, dermatitã
- boalã sau durere (durere de urechi, reflux gastro -esofagian , erupþie dentarã, infecþie urinarã, diaree postprandialã)
- lapte de vacã consumat în exces de mamã
- medicaþia mamei
- cofeinã (cafea, ceai, cola) consumatã în exces de mamã
- nicotina
- anxietatea pãrinþilor
- temperamentul copilului
Tratament
- se exclude boala copilului
- se obsearvã reacþia familiei la plâns (iritaþie, tensiune)
- se verificã alimentaþia mamei (se exclud alergizantele, lactatele pentru 10 zile ºi se reîntroduc pentru 5 zile)
- se verificã suptul la sân, frecvenþa, durata, poziþia ºi ataºarea corectã
- trebuie sã goleascã un sân de tot la supt (sã primeascã laptele gras) altfel se trezeºte des iar mama e tentatã sã-l punã la celãlalt sân dupã trezire (aceºti copii frecvent au diaree postprandialã)
- se verificã creºterea în greutate (dacã creºte conform curbei de creºtere a sugarilor alimentaþi la sân, cauza plânsului nu este laptele insuficient)
- sã-i dea mama sã sugã numai pentru a-l liniºti (supt de cofort)
- sã nu fie prea strâmt îmbrãcat, sã nu-i fie prea cald sau frig
- contact „piele pe piele „, poziþie verticalã (pus în hamac), masajul abdomenului
- luminã slabã, muzicã, evitarea stimulãrii excesive
- înfãºurarea strâmtã a copilului într-o pãturicã
- plimbãri
- apropierea pãrinþilor
- sirop Sab Simplex, Bonosan, Gripp Whater, Debridat
- dacã nu este nici o soluþie se poate lãsa sã plângã 20 – 30 min. dacã este þinut în braþe
- reducerea anxietãþii ºi ºtressului pãrinþilor
- asigurarea sprijinului mamei în creºterea încrederii în forþele proprii ºi a ataºamentului faþã de copil
2. Refuzul sânului
Cauze
- reflux gastro-esofagian cu esofagitã
- obstrucþie nazalã, rãcealã
- stomatitã
- distragera atenþiei (necesitã atmosferã calmã pentru supt)
- schimbarea parfumului mamei
- mamã bolnavã
- mastitã (schimbã gustul laptelui)
- medicaþia mamei (schimbã gustul laptelui)
- schimbãri hormonale, care schimbã gustul laptelui ºi reduc producþia laptelui (ovulaþia, ciclu, sarcinã)
- lapte insuficient
- ejecþia laptelui întârziatã
- curgerea rapidã a laptelui
Tratament
- asigurarea mamei cã este o perioadã temporarã ºi nu o respingere a ei
- încurajarea relaxãrii mamei
- oprirea suptului dacã copilul plânge ºi nu mai vrea
- alãptarea copilului când îi este somn (chiar când se trezeºte sau adoarme)
- încurajarea suptului unui deget ºi apoi întroducerea mamelonului în gurã
- calmarea copilului agitat (bãtut uºor pe spate) înainte de supt
- schimbarea poziþiei de alãptat
- mulgerea laptelui în gura copilului
- mama se mulge ºi îi dã laptele cu cana sau seringa
3. Reflexul exagerat de eliberare a laptelui
Semne:
- secreþie lactatã abundentã
- laptele þâºneºte în jet în gura copilului, copilul sepoate îneca
- copilul înghite mult aer
- copilul plânge ºi refuzã sânul
Tratament:
- mama se culcã pe spate iar copilul este pus deasupra (sânul sub nivelul gurii copilului), cu o mânã mama îi þine fruntea iar cu cealaltã îºi þine sânul, cu 2 degete ca o „foarfecã” în jurul areolei ºi apãsând uºor spre peretele toracic
- ia copilul de la sân ºi aºteaptã pânã încetineºte curgerea laptelui
- dacã laptele curge mai tare dintr-un sân, mama sã înceapã alãptarea la celãlalt
- mama sã þinã copilul des sã eructeze
- dacã copilul refuzã sânul, mama sã-l liniºteascã þinând-ulîn braþe pe piept, piele pe piele, fãrã a-l alãpta pânã se liniºteºte ºi sã-l alãpteze când e liniºtit sau somnoros.
- mama sã alãpteze dintr-un singur sân la o masã, sã întrerupã alãptarea ºi sã-l eructeze des.
- dacã secreþia lactatã e abundentã sã mulgã celãlalt sân numai atunci când existã disconfort.
- sã alãpteze mai des
- dupã alãptare sã punã comprese reci pe sân
4. Refluxul gastro- esofagian
Refluxul moderat
Refluxul moderat este fiziologic pânã la 12 luni
Refluxul patologic
Semne
- iritabilitate în timpul zilei
- vãrsãturi postalimentare (în jet pe nas ºi pe gurã)
- hematemezã
- esofagitã
- aspiraþie
- apnee
- plâns în timpul sau la sfãrºitul suptului
- tuse
Tratament
- poziþie verticalã a copilului în timpul alimentaþiei ºi 30 de min. dupã (þinut în hamac)
- poziþie pe burtã când doarme cu capul ridicat cu 30º
- tratament medicamentos (Prepulsid, Gaviscon, Ranitidin)
5. Diareea postprandialã
- este un deficit funcþional de lactazã
Semne
- scaune, explozive, spumoase, apoase în timpul alimentaþie
- eritem fesier
Cauze
- absorbþie incompletã a lactozei
- golirea incompletã a sânului, neprimirea laptelui gras, a laptelui din urmã (grãsimea încetineºte evacuarea stomacului ºi reduce cantitatea de lactozã ajunsã în intestin)
Tratament
- nu se administreazã calciu carbonic
- se încurajeazã golirea primului sân ºi apoi oferirea celui de al doilea