Numele „Gheorghe” este foarte raspandit inlumea crestina, iar originea lui este greceasca: Georgios, de lageorgos = taran, lucrator al pamantului. La noi, formele traditionaleGheorghe, cu diminutive ca Gheorghita, Ghita etc. si Ghe(o)rghina, cudiminutive ca Gheorghita, Gherghinica, sunt tot mai concurate deformele neologice latinizante George, Georgeta, Georgiana,cu diminutiveca Georgel, Gica, Gigi, Gigica, Geta, Getuta. Are forme, derivate sidiminutive foarte numeroase, din care n-am retinut aici decat pe celemai des uzitate.
Numãrul celor botezaþi cu prenume derivate din numele Sfântului Gheorghe depãºeºte un milion. Statisticile aratã cã 5% din populaþia þãrii poartã numele de Gheorghe sau derivate ale acestuia.
Sf. Mare Mucenic Gheorghe este sarbatorit pe 23 aprilie. Dintre toti Sfintii sarbatoriti in lumea crestina, putini au ajuns la faima de care s-a bucurat, si se bucura, Sfantul Gheorghe, la poporul nostru. In satele si orasele tarii noastre, foarte multe biserici sunt ridicate in cinstea lui. Multi oameni, barbati si femei, ii poarta numele. De asemenea si multe orase din tara. Al treilea brat al Dunarii, in Delta, se cheama, Bratul Sfantului Gheorghe. Se stie, apoi, ca multa vreme ocrotitorul ostirii romane a fost Sfantul Gheorghe.
Asemenea, steagul Moldovei, trimis de Stefan cel Mare la manastirea Zograful, din muntele Athos, are chipul Sfantului Gheorghe, doborand balaurul. Iar acest chip al Sfantului, doborand balaurul, a fost la noi ca un rasunet si ca o chemare a poporului la lupta crestinilor impotriva balaurului vremii, adica a paganilor otomani si impotriva diavolului. Sfântul Gheorghe este acela care prin rugãciunile fãcute înaintea scaunului dumnezeiesc ne protejeazã de balaurii vremii: urã, viclenie, invidie, necredinþã, nepãsare, pentru ca noi sã putem a ne bucura de un lãcaº sfânt în Împãrãþia Sfintei Treimi.
.