Desi temuta de multe mamici, nasterea cu forcepsul nu este atat de dificila pe cat se crede, iar in mainile potrivite, forcepsul este o unealta sigura.

Forcepsul este un instrument de forma unui cleste, cu cele doua brate usor curbate, ca o lingura.

Acest instrument se foloseste daca:

  • Expulzia a durat mult, mama este obosita si nu mai poate impinge
  • Desi mama impinge corect, fatul nu “vrea” sa iasa.
  • Fatul este aproape nascut, dar bataile inimii sale nu sunt normale si trebuie sa fie preluat cat mai repede de neonatolog.
  • Mama are probleme de sanatate care nu ii permit sa impinga prea mult, de exemplu o boala de inima.
  • Daca la nastere asista o moasa, trebuie sa fie chemat un medic, pentru ca numai el poate folosi forcepsul.

O nastere asistata cu forcepsul este perfect sigura, daca forepsul este manuit de un specialist, capul copilului este indeajuns de coborat in canalul nasterii si nu exista alte probleme care ar complica o nastere vaginala. Daca incercarea medicului nu reuseste si copilul nu poate fi scos la timp, de obicei se trece la cezariana.

Inainte de a folosi forcepsul, medicul va rupe membranele daca ele nu s-au rupt inca. Daca nu s-a facut niciun fel de anestezie, se va face una locala, in peretele vaginului, pentru a amorti intreaga zona genitala. De asemenea, in majoritatea cazurilor este nevoie si de epiziotomie, pentru a face loc forcepsului. La orice nastere asistata trebuie sa fie prezent un neonatolog, care sa preia imediat copilul.

In ce consta ma exact nasterea cu forcepsul? Medicul introduce instrumentul in vaginul mamei si prinde intre cele doua brate capul copilului. In timpul contractiilor, in timp ce mama impinge, medicul trage usor de capul copilului. Astfel, copilul este ajutat sa iasa mai repede, impiedicand eventualele probleme care ar putea aparea daca nu primeste ingrijirea necesara din partea neonatologului.

Ca urmare, copilul ar putea sa aiba mici vanatai, dar acestea trec in cateva zile. Uneori se formeaza basicute sau o rana in locul in care a fost bratul forcepsului. Poate ca locul arata rau dar se vindeca relativ repede, in cateva saptamani. In cazuri mai rare, sunt atinsi nervii faciali ai fatului, si el va avea o usoar paralizie temporara pe o parte a fetei, observabila datorita coltului gurii care este usor cazut. Riscul altor probleme, mai grave, este scazut. De fapt, probabil ca riscul ar fi mai mare daca nu s-ar folosi forcepsul pentru ca inainte de a recurge la o asemena interventie, medicul pune in balanta riscurile si beneficiile pentru a stabili daca foloseste sau nu la acest instrument.

Daca pentru copil riscurile sunt mici, mama poate avea probleme ceva mai mari pentru ca cresc riscurile unor rupturi ale colului, vaginului, perineului si sfincterului anal. Acestea sunt cusute, dar chiar si asa se vindeca abia in cateva saptamani. Rupturile vaginale si perineale se pot intampla in orice fel de nastere, dar sunt mai des intalnite la nasterile asistate cu forcepsul.

Dupa o expulzie prelungita, care necesita folosirea forcepsului, este posibil ca mama sa aiba dureri la urinare si defecatie datorita schimbarilor temporare ale muschilor si nervilor perineali.

Acest articol face parte din Campania de Informare „Parinte de nota 10 (zece)”