Nu exista gravida care sa nu se teama de durerile nasteri, fie ca este la prima sarcina, fie ca are deja mai multi copii. Este normal sa fie asa, mai ales ca la teama de durere se adauga teama de necunoscut. Majoritatea femeilor considera travaliul o experienta deosebit de dureroasa.

De fapt, este posibil sa treci prin travaliu cu dureri relativ mici, dar trebuie sa-ti pregatesti din vreme strategiile pentru minimizarea durerii.

Alte surse de durere in timpul travaliului sunt presunea exercitata asupra vezicii urinare si intestinelor de capul fatului si intinderea vaginului si colului.

Desi travaliul este cunoscut drept cea mai dureroasa experienta posibila, el poate sa varieze mult de la femeie la femeie si chiar de la sarcina la sarcina. Fiecare femeie percepe altfel durerea travaliului. Unele mame au spus ca seamana cu crampele menstruale, altele au asemanat-o cu o presiune foarte puternica iar altele – cu crampele diareice. Mamicile aflate la prima nastere gasesc travaliul extrem de dureros, pe cand cele care au deja mai multi copii il suporta mai usor.

Oricum, intensitatea durerii nu este singurul lucru care face ca femeile sa caute metode de calmare. Natura repetitiva si durata fiecarei contractii sunt factori decisivi.

Strategiile de reducere a durerii trebuie puse in aplicare cu mult inainte de nastere. Miscarea regulata si moderata (daca medicul iti permite) te ajuta sa-ti intaresti muschii si sa-ti pregatesti corpul pentru travaliu. Prin miscare iti imbunataesti anduranta, adica rezistenta la efort, ceea ce iti va fi deosebit de util daca travaliul va fi lung si obositor. Important este ca niciun exercitiu sa nu fie dus mai departe decat iti permite organismul. Acest lucru este important pentru oricine, nu numai pentru gravide.

Daca urmezi cursuri prenatale, vei invata diferite tehnici de reducere a durerii, de la vizualizare pana la exercitii de stretching menite sa lucreze muschii care sustin uterul. Cele mai cunoscute astfel de metode sunt tehnicile Lamaze si Bradley.

Tehnica Lamaze

Tehnica Lamaze, care se poate invata si la noi, prin cursuri prenatale, spune ca nasterea este un fenomen normal, natural, perfect sanatos si ca femeile ar trebui sa fie increzatoare in propriile puteri. Cursurile Lamaze te invata cum poti sa minimizezi perceptia ta asupra durerii prin tehnici de relaxare, respiratie, masaj. Metoda Lamaze nu impune nicio directie in ce priveste calmarea durerii prin medicatie. Femeile sunt incurajate sa decida, in cunostinta de cauza, ce este mai bine pentru ele.

Metoda Bradley

Metoda Bradley pune accentul pe o nastere naturala si pe participarea activa a tatalui. Principalul scop este evitarea medicamentelor, daca acestea nu sunt absolut necesare. Metoda Bradley se concentreaza, de asemenea, pe intarirea corpului, in timpul sarcinii, printr-o alimentatie corecta si miscare moderata. Durerea travaliului poate fi micsorata prin tehnici de relaxare si respiratie profunda care se invata la cursuri. 

Pe langa tehnicile Lamaze si Bradley durerea nasterii poate fi redusa si prin hipnoza, yoga, meditatie, mers, masaj si contrapresiune, schimbarea pozitiei, dusuri si bai calde, distragerea atentiei de la durere prin gasirea altei ocupatii.
Toate acestea sunt metode naturale, dar exista si diverse medicamente care se pot folosi pentru a usura durerea travaliului. Care dintre ele va fi folosita trebuie decis impreuna cu medicul dupa ce se discuta avantajele si dezavantajele fiecareia.

Analgezicele

In categoria analgezicelor intra medicamente precum morfina si meperidina, care pot fi administrate intravenos sau prin injectii care se fac de cate ori este nevoie. Oricum ar fi administrate, analgezicele actioneaza sistemic, adica asupra intregului organism. Ele nu incetinesc travaliul si nu modifica ritmul contractiilor insa pot avea efete secundare asupra mamei (greata, ameteala). Se pot administra in timpul travaliului, dar numai cu cateva ore inainte de nasterea propriu-zisa.

Pentru ca actiunea este sistemica, si fatul primeste acelasi medicament ca si mama, dar efectul medicamentului asupra fatului deinde de momentul administrarii si de doza. La unii copii se observa o stare de somnolenta imediat dupa nastere iar unele mamici constata ca ameteala si greata inlocuieste durerile, ceea ce nu face travaliul mai usor.

Entonoxul

Entonoxul este un gaz, un  amestec de oxigen si oxid nitric care se respira printr-o masca speciala asezata pe nas si gura. Se foloseste cel mai adesea la inceputul travaliului. La inceputul fiecarei contractii, gravida respira adanc prin masca si in aproximativ 20 de secunde gazul ajuns in sange va diminua durerea. Chiar daca durerea nu dispare complet, ea devine mai suportabila. Dupa fiecare administrare de entonox, creierul nu va mai percepe durerea cu aceeasi intensitate timp de 60 de secunde, timp suficient ca sa treaca fiecare contractie. Metoda este foarte buna pentru ca femeia poate controla administrarea insa are si efecte secundare usoare (greata, gat uscat, ameteli). In schimb, oxigenul din entonox poate sa-i faca bine fatului.

Tranchilizantele

Tranchilizantele nu usureaza durerea, insa ajuta femeile sa se calmeze si sa se relaxeze. Uneori se folosesc impreuna cu analgezicele. Tranchilizantele pot avea efecte secundare serioasase, atat la mama cat si la fat, deci trebuie administrate cu prudenta. Reactiile femeiei la acest tip de medicament variaza mult. Unele pierd controlul asupra propriului corp, altele nu. Unele nu-si mai pot aminti detaliile nasterii.

Anestezia locala

Anestezia locala este cea mai utilizata metoda de a calma durerile nasterii. Prin medicatie se blocheaza transmitatorii nervosi care trimit senzatia de durere catre creier, insa numai in anumite zone ale corpului. Se poate folosi aceasta metoda atat pentru nastere vaginala cat si pentru cea prin ceariana.

Epidurala, un tip de anestezie locala ofera o calmare continua a dureri pentru intreaga zona de la talie in jos, inclusive pentru peretii vaginului. Medicamentul se administreaza de catre anestezist printr-un cateter subtire, introdus in coloana, intre doua vertebre, in afara maduvei spinale. In cazul epiduralei traditionale se injecteaza o singura doza mai mare care va amorti complet zona de la talie in jos, astfel ca mama nu va mai putea sa mearga sau sa-si controleze sfincterele.

O metoda care a inceput sa fie folosita recent presuspune injectarea unor doze mici si dese de anestezic. Astfel, mama isi va pastra mobilitatea si controlul sfincterelor, insa nu va mai simti durerea cu aceeasi intensitate.

O anumita cantitate de medicament ajunge si la copil, insa mult mai putin decat la administrarea intravenoasa sau la anestezia generala. Printr-o anestezie generala este sedat si fatul o data cu mama si tocmai de aceea, acest tip de anestezie se foloseste doar la cezariana de urgenta. Epidurala se face atunci cand femeia este in travaliul activ.

Desi are mai multe avantaje decat alte tipuri de medicatie, epidurala are neajunsurile sale. Este posibil ca mama sa nu mai poata impinge eficient in momentul expulziei. La aceasta se adauga si alte efecte secundare: hipotensiune arteriala, manacarimi, greata, dureri de cap, toate la mama. Pentru fat, riscurile sunt minime, insa poate avea de suferit din cauza hipotensiunii mamei.

Un alt tip de anestezie locala este rahianestezia, care presupune injectarea substantei direct in coloana vertebrala. Efectul este mai rapid insa dureaza mai putin, aproximativ doua ore, iar mama isi pierde complet mobilitatea. Metoda este folosita mai mult pentru cezariana de urgenta din cauza ca afectul anesteziei se instaleaza rapid.

Fiecare metoda de calmare a dureri are avantajele si dezavantajele ei. Unele mamici prefera o nastere complet naturala si cauta tehnici de relaxare ce nu presuspun niciun fel de medicatie, altele prefera sa nu simta durerea nasterii si apeleaza la un tip de medicatie, fie la analgezice, fie la anestezia locala.

Depinde de fiecare mamica ce metoda va alege. Este o decizie personala, insa trebuie consultat si medicul pentru a sti daca metoda aleasa este sau nu indicata din punct de vedere medical.

Acest articol face parte din Campania de Informare „Parinte de nota 10 (zece)”