Cate dintre noi isi mai amintesc de varsta adolescentei?
Era vremea marilor intrebari, a indoielilor legate de viitor, a planurilor si sperantelor. Vremea certurilor cu parintii, a dorintei de a fi independent, , liber, era vremea marilor iubiri si a marilor dezamagiri.
Este o vreme in care adolescentele au nevoie de timp pentru sine, pentru a se cunoaste, a se descoperi, a-si forma personalitatea. Este o vreme a schimbarilor fizice si psihice, in care se formeaza imaginea de sine.
Ce se intampla insa daca, printr-un concurs de imprejurari, adolescenta devine mama? Statisticile curente arata o rata destul de ridicata a sarcinilor in perioada adolescentei.
Majoritatea tinerelor care raman insarcinate la varsta adolescentei dispun de o insuficienta educatie sexuala, nu cunosc sau nu folosesc mijloace contraceptive, sau sunt, pur si simplu, victime ale unei libertati sexuale prost-intelese.
Unele dintre sarcinile survenite la adolescenta se sfarsesc printr-o intrerupere. Altele insa, sunt duse la bun sfarsit, fie din teama tinerei de a vorbi cu cineva (de multe ori adolescentele ascund parintilor faptul ca sunt insarcinate), fie din necunoasterea semnelor , caz in care fata descopera prea tarziu ca este insarcinata, fie, pur si simplu , mai rar, intr-adevar,din dorinta fetei de a avea un copil cu un barbat pe care il iubeste.
In cele mai multe dintre cazuri, sarcina este respinsa de catre mama. La aflarea vestii ca este insarcinata , prima reactie este, in general, de rejectie. Din start, copilul este respins, nedorit, inoportun. Nu vom studia insa, in acest caz, care sunt efectele pe care aceasta situatie le are asupra copilului, ci ne vom ocupa de efectele psihologice ale sarcinii, si aducerii pe lume a unui copil, asupra mamei.
Impactul este dublu. In primul rand, adolescenta trebuie sa faca fata unei noi situatii, pentru care nu este pregatita, nici fizic, si cu atat mai putin, psihic. In al doilea rand, un lucru extrem de important este reactia familiei. Parintii fetei isi vad propriile vise legate de viitorul acesteia, spulberate, si de multe ori sunt incapabili sa faca fata unei asemenea vesti, sa ofere sustinere si intelegere. Viitoarea mama adolescenta se afla astfel intr-un dublu conflict: cu sine, cu temerile proprii legate de viitor, si cu persoanele apropiate, fiind nevoita sa faca fata reprosurilor, mustrarilor, supararii acestora.
Intraga viata a fetei se schimba din acel moment. Continuarea studiilor devine dificila, sau chiar imposibila, fata aflandu-se astfel in imposibilitate, fie si temporara, de a-si continua educatia. Cele mai multe dintre aceste tinere renunta la scoala si nu isi mai reiau niciodata studiile, fapt care prevesteste esecul profesional de mai tarziu si sentimentul ratarii personale.
O alta problema care intervine este dificultatea dobandirii propriei independente. Adolescenta este o etapa in sine catre autonomie, care in acest caz este intrerupta de venirea pe lume a unui copil. Fata se afla brusc in fata unor responsabilitati uriase, pe care trebuie sa si le asume. Calea catre sine este intrerupta de grija pe care o solicita copilul. Din acest motiv, de multe ori, mamele isi proiecteaza sentimentele de ostilitate asupra acestuia, ajungand chiar sa-l considere vinovat de faptul ca nu mai au libertatea pe care o doresc. Sunt dependente de sprijinul familiei, fiind incapabile sa se intretina pe sine si copilul, mai ales in cazul in care tatal nu isi asuma responsabilitatea care ii revine.
In plus, se produce o confuzie a rolurilor. Iesita de curand din perioada copilariei si a pubertatii, adolescenta se vede situata direct in rolul de mama, pentru care nu este pregatita, deoarece inca nu se simte femeie, cu toate atributele si calitatile feminitatii. Prin urmare, este dificil sa isi asume rolul de mama deoarece ii lipseste maturitatea necesara si echilibrul afectiv.
O alta schimbare care se produce este in planul vietii sociale. Fata isi pierde grupul de prieteni, prioritatile sale schimbandu-se. Intr-o perioada in care grupul de prieteni este extrem de important pentru un adolescent, de cele mai multe ori aceasta ramane singura. Preocuparile sale nu mai sunt aceleasi cu ale anturajului, nu mai dispune de timp si dispozitie pentru preocuparile commune adolescentilor. Se vede brusc pusa in situatia de a se adapta unui nou stil de viata, responsabil atat fata de sine , cat si fata de mica fiinta aflata intr-o totala dependenta de mama.
Nu sunt de neglijat nici schimbarile fizice care intervin, si care destructureaza imaginea de sine care inca nu este formata, afectand stima de sine a fetei si relatia cu propriul corp, in sensul neacceptarii acestuia. Cunoastem cu totii dificultatile pe care le au adolescentii societatii actuale in a se accepta ca imagine, in conditiile in care “modelele” mediatizate promoveaza un anumit stil (fizic, vestimentar), care este preluat nedigerat de catre tineri. A nu fi in pas cu trendul este , pentru tinerii de astazi, aproape o drama, cu atat mai grava pentru adolescentele care devin mame si sunt nevoite sa faca fata schimbarilor fizice implicate de acest eveniment.
Toate acestea, creeaza, din pacate, o situatie de risc, cu care Romania se confrunta din ce in ce mai mult in ultimii ani: abandonul copiilor. Din acest motiv, exista solutii oferite de programele de consiliere si sprijin din cadrul serviciilor pentru protectia copilului, care intind o mana de ajutor mamelor adolescente, aflate in situatii de risc.
Consilierea si sprijinul mamei aflata in aceasta situatie se poate desfasura pe toata perioada sarcinii, si mai ales dupa nastere, in vederea adaptarii la noul stil de viata si sustinerii in plan financiar, psihic si moral, si a prevenirii abandonului. In paralel, si familia fetei poate beneficia de consiliere si sprijin de specialitate, in cazul in care opteaza pentru acestea, pentru a invata sa accepte situatia si sa acorde sustinere mamei.
Venirea pe lume a unui copil, este, in orice situatie, o minune, si daca nu este traita ca atare, efectele pot fi iremediabile.
Un articol din Campania de Informare „Parinte de nota 10 (zece)”