Chiar daca timp de noua luni astepti cu nerabdare sa faci cunostinta cu bebele tau, in momentul cand in sfarsit mititelul ajunge acasa, iti dai seama ca ceea ce ai asteptat atata timp ajunge sa ocupe primul loc pe lista de prioritati a sotiei tale. Si devii gelos. Cu doar cateva luni in urma erai cea mai importanta persoana pentru sotia ta, erai centrul universului ei, toata dragostea, energia si timpul ei erau numai ale tale. Dar acum, o mogaldeata de trei kilograme intra in viata ta si, fara sa faca nimic special, primeste toata dragostea sotiei tale, o dragoste pe care tu a trebui sa ti-o castigi, “muncind” din greu.
Bebe poate sa planga, sa faca o gramada de nazbatii si mama tot e langa el de cate ori are nevoie, pe cand tu esti “pedepsit” pentru orice fapta mai putin dorita. Toate astea te fac gelos, vrei sa fii din nou primul in inima sotiei tale, dar in acelasi timp iti iubesti bebelusul si nu iti imaginezi cum era viata ta fara el. Sentimentele paterne, gelozia fata de copil si vinovatia se amesteca in inima ta si nu gasesti nicio modalitate de a le impaca.
In primul rand, este perfect normal sa fii gelos pe relatia sotiei tale cu bebelusul nou-nascut. Poate esti gelos pe sotia ta si relatia foarte stransa pe care o are cu bebele, in timp ce tu abia daca stii sa-i schimbi scutecul. Poate esti gelos pe bebelusul care ocupa tot timpul sotiei si intervine in relatia dintre voi doi. Sau poate esti gelos si pe unul si pe celalt. Nu e cazul sa-ti faci procese de constiinta. Multi tatici au asemenea sentimente, mai ales daca sunt la primul copil.
In acelasi timp incearca sa intelegi situatia sotiei tale. Tocmai a nascut un bebe mic si neajutorat care depinde in totalitate de ea. Si nu este vorba doar de mila sau dorinta de a ajuta. Este vorba si despre instinctul matern care o face sa acorde toata atentia celui mic. Femeile sunt programate genetic sa isi ingrijeasca copiii, lasand la o parte orice altceva, chiar si pe tatal lor. E un instinct izvorat din adancul fiintei lor care nu poate fi invins de nimic.
Daca vrei sa treci peste gelozie, trebuie, in primul rand, sa recunosti ce simti. Intai si intai in sinea ta. Multi tatici nici macar nu vor sa se gandeasca la ce simt, de teama ca fiind gelosi pe nou-nascut, nu pot fi tati adevarati. Da frau liber sentimentelor tale si accepta-te tu in primul rand, asa cum esti, cu sentimentele tale mai bune sau mai rele. Apoi trebuie sa recunosti in fata sotiei tale ca esti gelos. Fie ca ai nevoie de mai mult timp singur cu ea sau cu bebe, fii sincer cu sotia ta si explica-i ce simti si de ce.
S-ar putea sa nu fie o incercare usoara. Sotia ta tocmai a nascut, inca se reface, e foarte ocupata cu bebelusul, este epuizata, iar tu, ca barbat, trebuie sa fii intelegator si sa o ajuti. In loc sa faci asta, tu ar trebui sa ii ocupi din timpul pretios cu problemele tale legate de gelozie, care ti se par triviale in comparatie cu problemele pe care le are ea. Ar trebui sa stiti amandoi ca nicio problema nu trebuie subestimata, mai les cele psihologice. Cel mai periculos lucru pe care il poti face cu gelozia ta este sa o ingropi undeva in adancul sulfetului. Lasata netratata, aceasta “boala” iti va aduce frustratri, te va face sa porti pica atat mamei cat si copilului si, intr-un final, iti va strica toata experienta minunata a noului tau statut.
Oricum, ar trebui sa stii ca femeile sunt mult mai receptive decat barbatii atunci cand vine vorba de sentimente. Capacitatea lor de empatie este mai mare, asa ca ai toate sansele ca sotia ta sa fie intelegatoare si sa isi doreasca sa te ajute.
Problema se poate rezolva prin comunicare in mare parte. Insa a discuta nu este de ajuns. Trebuie sa treci si la fapte. Te-ai gandit ca sotia ta nu se ocupa numai de copil ci si de casa? Poate ca bebe ocupamare parte din timpul ei, dar si treburile casnice sunt pe lista ei de prioritati. Daca vrei sa petreci mai mult timp cu mama copilului tau, ajut-o sa aiba timp pentru tine. In timp ce ea, manata de instinctual matern, vegheaza asupra bebeluslui, preia din indatoririle ei zilnice, iar dupa ce copilul adoarme iti vei primi atentia cuvenita.
Petrece tu insuti mai mult timp cu nou-nascutul tau. Vazandu-l cat este de neajutorat vei intelege de ce sotia ta trebuie sa-i acorde lui cea mai mare atentie.
Nu iti imagina ca este un concurs intre tine si bebe, al carui premiu este atentia sotiei. Nu exista asa ceva. Daca incerci in vreun fel sa-l intreci, nu numai ca iti pierzi timpul de pomana, dar vei reusi sa-ti atragi mania sotiei. Cum am mai spus, nu poti concura cu instincul matern. Si oricum, intre tine si copil nu exista termen de compartatie. Mama va fi langa el orice ar face, pe cand tu vei fi “pedepsit” pentru faptele rele.
Un articol din Campania de Informare „Parinte de nota 10 (zece)”