O tinara a fost batuta si aruncata in strada. Sotul a amenintat-o ca nu-si va mai vedea niciodata copiii daca nu se cuminteste. Politia a intervenit si a aplicat o amenda, noteaza un ziar local.

Ce-ar face barbatii daca n-ar fi femeile? Ar imblinzi alte animale.

Dina Loghin, presedinta Fundatiei pentru sanse Egale din Iasi, este de parere ca violenta in familie este o reminiscenta a sistemului comunist. Exacerbarea asa-zisei egalitati femeie-barbat a provocat pina la urma o respingere de ambele parti. Femeia era capabila sa faca aceeasi munca precum barbatul, putea avea aceleasi responsabilitati. Sudorita, constructoarea in zona masculinizata a muncii, era in acelasi timp capabila sa creasca patru copii si sa aiba grija de o gospodarie. Barbatul, agasat de aceasta egalitate fortata, reactioneaza acum violent la idee, femeia devenind pentru el o grija, poate chiar o povara. in orice caz, proprietatea sa. Barbatul este capul familiei. De cealalta parte, femeia careia egalitatea proletcultista nu putea sa-i convina, se supune acum.
Michael Kaufman, specialist de gen, a elaborat teoria celor sapte „p” ai violentei domestice, in esenta o serie de procese psihologice ale barbatului agresor. Printre cei sapte „p” se afla the permission. Docilitatea femeii este un factor al violentei barbatului. Ana taroveanu, referent la Centrul Pilot pentru Asistenta si Protectie a Victimelor Violentei in Familie (Agentia Nationala pentru Protectia Familiei), spune ca vin la centru femei care au suportat agresiunile vreme de zece-douazeci de ani, in speranta ca barbatul se va schimba, si femei care reactioneaza la prima lovitura fizica. Cele mai multe insa nu reactioneaza ani de-a rindul.

De ce nu schiaza femeile? Pentru ca intre bucatarie si dormitor nu este zapada!

Violenta in familie nu se limiteaza la bataie. Loviturii fizice i se adauga stresul financiar, constringerile legate de statutul de intretinuta al femeii. Daca se poate reduce la o schema, agresiunea asupra femeii urmeaza modelul direct raportat la nivelul de trai. Barbatul in general este cel care aduce banii in casa sau aduce mai multi bani decit femeia. Din acest motiv barbatul se simte superior si indreptatit sa-i aplice o corectie partenerei ori de cite ori considera necesar. Un soc poate determina un comportament agresiv. „Cunosc o femeie care s-a retras impreuna cu sotul si cei patru copii la tara. Singura a intemeiat si intretinut vreme de patru ani o gospodarie. Cind sotul a devenit somer s-a bucurat pentru ca va avea un ajutor in casa. insa sotul s-a apucat de baut. Era din ce in ce mai agresiv. Dupa un an, femeia si-a luat copiii, a divortat si a plecat in alt sat unde a luat-o de la capat” – povesteste Dina Loghin, presedinta Fundatiei pentru sanse Egale din Iasi. „Alcoolul este cel mai frecvent factor declansator al violentei in familie” – intareste Ana Taroveanu, consilier de gen. „Dincolo de asta insa femeia care o ia de la capat nu este un model majoritar pentru societatea noastra. Femeile care vin la noi nu au cum s-o ia de la capat. Fie depind financiar de partener, fie tin singure casa cu un salariu de 3-4 milioane. Nu au bani nici sa inceapa divortul. De unde sa gaseasca bani sa o ia de la capat? Femeile care se adreseaza centrului pilot sint mai prost platite decit barbatii. Ridica-le nivelul de trai si se vor descurca singure!”
De cele mai multe ori asistenta oferita de fundatiile de profil este temporara. Femeia asistata se intoarce, la un moment dat, in casa din care a fugit din cauza agresiunii. Adaposturile din Bucuresti si din tara sint in general neincapatoare si nu permit o sedere indelungata. in plus, construirea adaposturilor este si o masura de protejare a agresorului. De ce victima trebuie sa paraseasca domiciliul?

De ce sint femeile subordonate barbatilor de peste 4.000 de ani? Treaba asta s-a consacrat de-a lungul timpului.
O femeie, la tara, batuta de sotul ei, s-a adresat politiei locale. in fata agentului de serviciu, femeia a povestit de-a fir a par tot ce i s-a intimplat. Cerea protectie. Ajutor sa se apere de sotul agresor. Politistul a ascultat-o tacut si la sfirsit i-a spus: pai, si eu mi-am batut aseara nevasta!(din cazuistica violentei domestice).
Femeia care simte ca trebuie sa schimbe ceva in situatia in care se afla nu are foarte multe posibilitati la indemina. in primul rind constientizeaza ca nu mai poate continua asa si incearca sa ceara ajutor. Cui? Asistentului social din Primarie sau politistului. in cazurile fericite, a aflat despre un ONG de specialitate si se adreseaza unui psiholog sau unui consilier din organizatie. in al doilea rind, daca decide sa divorteze, are nevoie de un certificat medico-legal. Prin lege, contravaloarea analizei medico-legale trebuie suportata de stat. in realitate, nu sint bani pentru asta. „Daca femeia de la tara se hotaraste sa mearga la cabinetul medicului legist, sa zicem ca isi gaseste timp si bani sa ajunga acolo, este posibil ca acel cabinet sa fie inchis. Ce face? in general se descurajeaza” – marturiseste Dina Loghin, presedinta Fundatiei pentru sanse Egale din Iasi. „O femeie agresata m-a sunat noaptea tirziu si a cerut ajutor. Nu mai suporta bataia si voia un adapost. Centrul nostru nu ofera adapost. si i-am oferit un numar de telefon de la un adapost. La acea ora, acolo nu a raspuns nimeni. Atunci femeia m-a sunat tot pe mine si mi-a spus: «ma intorc acasa. Daca ma omoara, voi sinteti de vina!»” – isi aminteste Ana Taroveanu, referent la CPAVVF. Unde asistenta nu e deplina, sistemul a invins.

Ce face o femeie cind se uita la o coala alba?
isi citeste drepturile.

La noi nu violenta este mai atroce, toleranta este mai pronuntata. S-au facut, cu toate astea, progrese, spune Liliana Popescu, lector univ. dr. SNSPA. Pina in noiembrie, 2000, politia, conform codului penal nu avea voie sa intervina in armonia familiei. Conform noii legi a violentei domestice, politia are voie sa ancheteze cazul, sa aplice amenda sau sa demareze ancheta penala. „in general, politia aplica amenda, insa amenzile se platesc din bugetul comun al familiei. Sau agresorul nu se teme deloc de amenda, se potoleste o perioada, apoi reincepe violentele” – sustine Ana Taroveanu, referent CPAVVF. Amenda nu este o solutie pentru agresor, el stie ca nu i se poate intimpla nimic mai rau.
„in acest moment noi nu putem sa ne facem munca asa cum am vrea. Adaposturile nu sint suficiente. Unele femei doresc sa divorteze, insa se lovesc de probleme precum lipsa banilor si teama de a locui in aceeasi casa cu agresorul, pe perioada divortului. Daca femeia, care a luat decizia sa divorteze este obligata sa se intoarca in aceeasi casa pentru ca nu are unde locui, va renunta. Politia nu intervine imediat si irevocabil. „Nu e suficient spatiu, centrul functioneaza intr-o singura camera, iar referentul, psihologul, medicul si contabilul trebuie sa-si desfasoare activitatea in aceasta camera, in acelasi timp” – tine sa precizeze Ana Taroveanu.
Cu toate acestea, la nivel de lege, strategii si institutii, s-au facut pasi inainte. Dupa demonstratia din 2000 impotriva violentei in familie si dupa reactiile presei internationale, societatea româneasca, guvernantii, mass-media si-au aratat la rindu-le interesul, marturiseste dr. Liliana Popescu. Solidaritatea feminina la nivel de compasiune nu conteaza. Abia cind, la nivel decizional, numarul femeilor salvate de violenta va creste, atunci solidaritatea se va face simtita. Mai departe, schimbarea trebuie sa se petreaca din interior.
in Slovacia femeile pasesc in spatele barbatului lor. Explicatia este una simpla: barbatul o protejeaza mergind cu un pas in fata ei.

De ce a creat Dumnezeu mai intii barbatul? Pentru ca orice artist are nevoie de o ciorna!