Dovedirea aptitudinilor
Copilul tau pare adesea foarte sigur de el, fuge de langa tine, nu te asculta intotdeauna si-si revendica independenta. Dupa putin timp este cuprins de frica si temeri: ii este frica de intuneric, de inaltime, de insecte, ii este frica sa nu cada, plange cand se loveste si descurajeaza, ti se arunca in brate speriat. Tu simti uneori ca iti este greu sa-l linistesti si sa-l faci sa se simta din nou protejat si in siguranta. Desi uneori simti ca risti sa fi superprotectoare, este bine sa-ti feresti copilul de experientele riscante, si sa-l supraprotejezi. Cu toate acestea, a-ti petrece timpul atragandu-i atentia, prevenindu-l mereu: „Atentie, o sa te murdaresti!”, „Atentie, o sa cazi!”, „Atentie, o sa te lovesti!”, nu-l va ajuta sa-si formeze un adevarat simt al pericolului. Copilul isi va forma astfel o imagine periculoasa despre lume, in loc sa reuseasca sa-si dovedeasca aptitudinile.
Scopuri precise
Puiul tau isi stabileste tintele deja, isi pune ideile in practica pentru atingerea scopurilor. Cand stie ceea ce vrea, purcede la satisfacerea nevoii. Il intereseaza rezultatele si se arata multumit, exprimandu-si bucuria atunci cand reuseste. De asemenea, isi exprima vehement frustrarea atunci cand un lucru nu i-a iesit cum se astepta. Toate aceste manifestari fac parte din nevoia lui de a-si castiga independenta.
Sfatul specialistului:
“ Refuzul de a asculta si a face ceea ce i se spune este un mod trecator de a-si afirma independenta. Trecerea de la dependenta la interdependenta se face in mai multe etape:
- dependenta:”Tu faci pentru mine”- sugar
- independenta: “Fac eu singur” – copilul mic
- interdependenta “Noi facem” – prescolarul; copilul vrea sa faca ceva, dar cere ajutor, pentru a face mai bine.
Capacitatea de a sti cand sa ceara ajutor si cum sa-l obtina este o calitate sociala, pe care copilul o poate invata de mic. Parintii au un rol major in dezvoltarea independentei copilului. Ei trebuie sa observe eforturile si reactiile copilului, pentru a decide daca si cand sa-i ofere stimuli noi. Parintele care intervine prea repede sa-i dea papusa cazuta sub masa il lipseste de placerea sau efortul de a o gasi singura. Daca insa intarzie prea mult, fetita se poate enerva, renunta si trece la o activitate mai usoara, invatand astfel sa rezolve problemele dificile prin evitarea lor. Unii copii renunta mai repede decat altii. Ei au nevoie de multe incurajari si ajutor direct. Altii sunt mai independenti; ei se supara daca parintii ii indruma prea des.”(dr. Marin Gh. Ciobanu, autorul cartii „Copilul nostru”)
Nevoia de armonie
Este recomandat ca programul de viata al copilului sa se desfasoare intr-o succesiune ordonata a activitatilor zilnice. Incearca sa stabilesti un orar, o rutina a activitatilor zilnice, ora de somn, ora de masa. Rutina iti va simplifica si tie viata, iar daca puiul tau invata ce este de facut in fiecare zi, probabil ca se va opune mai putin si vei intampina mai putina rezistenta.
Folosirea factorilor naturali de calire, viata in aer liber, miscarea, plimbarile, exercitiile fizice si gimnastica sunt factori importanti de asigurare a unei dezvoltari normale, sanatoase si armonioase. Imbinarea unitara, in familie, a autoritatii blande, dar ferme, cu dragoste, afectiune si intelegere, toleranta si rabdare, sunt elemente esentiale, care contribuie la disciplinarea lui, dar si la formarea personalitatii pozitive viitoare a copilului tau. Prezenta in preajma copilului a persoanelor adulte se impune in mod deosebit, atat pentru protejarea lui, cat si pentru faptul ca, in aceasta perioada, au loc acumulari consistente in procesul cunoasterii, al dezvoltarii gandirii si limbajului si a unor bune deprinderi.
Daca vrei sa afli mai multe informatii despre aceasta varsta, te invit sa cauti printre articolele pe care le ai la dispozitie. Intra in categoriile care te intereseaza si invata mai multe despre tine si copilul tau: 1-3 ani, Puericultura, Scoala Parintilor, Educatie, Agenda Medicala.
NU UITA CA PUIUL TAU ESTE UNIC! Acest ghid de dezvoltare pe etape de varsta iti indica doar potentialul pe care il are un copil, iar daca progresele nu apar chiar acum, nu te ingrijora, ele pot sa apara in curand. Ai incredere si rabdare! NN iti recomanda si te incurajeaza ca de fiecare data cand ai o nelamurire legata de sanatatea copilului tau sa te adresezi unui specialist.
In imagine: Maria Alexandra Deaconu