Debuteaza cu subfebrilitate, apoi hiperemia orofaringelui, febra si o tumefiere a lojei parotidiene cu tegument de aspect normal, infiltrarea parotidei si o usoara sensibilitate la palpare. De cele mai multe ori evolutia se opreste si tumefierea se reduce. Copii bolnavi mai pot avea varsaturi printr-o afectare infraclinica a pancreasului (scaune semiconsistente). La unii poate aparea o noua ascensiune febrila plus tumefierea glandelor submandibulare, uneori ea ducand la edem in pelerine deoarece inflamatia obstrueaza limfaticile de la baza gatului. Afectarea glandelor sublinguale se observa greu.
In cadrul sistemului nervos central exista o afectare infraclinica insotita de cefalee, stari febrile, varsaturi, fotofobie, apoi redoare la ceafa. In rare cazuri e implicat si encefalul si rezulta o confuzie. Evolutia obisnuita a parotiditei este de 10 zile. Cazurile cu localizari multiple se evidentiaza mai devreme de 10 zile. Meningita si otita nu sunt complicate ci au alte localizari.
Tratament:
- copilul nu se interneaza obligatoriu;
- se izoleaza aproximativ 10 zile;
- regim alimentar restrictiv in ceea ce priveste nivelul de lichide si de lactate;
- poate manca sare si carne;
- repaus obligatoriu, altfel poate face meningita;
- daca ia indometacin, poate sa dea tumefierea parotidei, insa depinde de cat de grav este;
- in primul rand, ca si masura profilactica este bine sa fie vaccinat copilul.
Dupa primele semne ale aparitiei bolii, mergeti la medic!