Ca mama, trebuie sa-i ofericopilului tau cateva lucruri esentiale: hrana, siguranta, confort,iubire. Dar lui ii trebuie mai mult decat atat. Are nevoie destimulare permanenta pentru a invata totul de spre lumea din jur,despre oameni, despre propriul lui corp. Din nou, mama esteresponsabila cu acest lucru.

Dar cum poti ajutaun bebelus sa invete? Nu intelege „lectiile” pe care aiputea sa i le tii. Ei bine, copilul invata prin joc. Am putea spuneca jocul este „serviciul” copilului. Asa cum adultul mergela birou zilnic, aceata fiind datoria sa, si copilul este ocupat cujoaca toata ziua. Este singurul mod in care poate sa invete.

Prima jucarie a unuicopil este chiar mama. Cand nu intelege inca functionarea jucariiloradevarate, cand tot ce e strain il sperie, cand totul in jurul luieste nou si necunoscut, corpul mamei si vocea ei este singura jucariepe care o adora pur si simplu. Ii place sa atinga pielea ei, sa-isimta textura, sa atinga parul moale al mamei, sa-i pipaie fata sisa-i auda diferitele inflexiuni ale vocii. Un joc preferat albebelusului in primele cateva luni de viata este sa urmareasca figuramamei si expresiile ei. Probabil ca va rade vesel cand te strambi siii faci tot felul de semne cu mainile. Pentru el este ceva nou sicurios. Invata cate ceva despre corpul uman si despre mama, aceafiinta draga, jucandu-se cu mainile ei, cu parul ei, pipaindu-ipielea.

Pentru inceput, estesingura jucarie de care are nevoie. Unii nou-nascuti incep brusc saplanga sau se sperie cand vad jucarii mari si zgomotoase. Totusi,acestea incep sa le placa dupa cateva luni.

Pentru stimulareavizuala, copilul are nevoie de jucarii colorate, chiar daca suntsimple cuburi care nu au nicio alta utilitate decat aceea de a fiprivite si atinse. Bebelusilor le plac culorile puternice, care iistimuleaza vizual. In acelasi timp, le place sa pipaie diferitetexturi. Un copil are nevoie de jucarii cu texturi diferite: cevamoale, cauciucat, ceva tare, ceva pufos, etc. Chiar daca nu poate safaca altceva decat sa atinga aceste obiecte, bebelusul se joaca cuele si invata cate ceva de la fiecare. Invata ca exista mai multetexturi, ca desi doua obicete arata la fel ele sunt diferite lapipait. Este o lectie pentru el.

Totusi, sa avemgrija la numarul de jucarii care inconjoara copilul. Dacaprimeste prea multe lucruri diferite deodata va deveni confuz, va fisuprastimulat si va obosi repede. Este bine sa aiba doar una sau douajucarii la indemana, iar cand se plictiseste de ele poate primialtele.

De fapt, un bebelusnu are nevoie de jucarii adevarate. El va fi atras de orice lucru noucare ii cade in mana: chei, linguri de lemn, nasturi, telefoane,pietricele, bucati de material textil. Se poate juca foarte bine cuun urs de plus sau cu un flacon de crema gol, cu un portofel sau unceas. Problema este ca multe din obiectele dinr-o casa, desi il atragpe copil, pot fi periculoase. Asa ca este mai bine sa-i punem ladispozitie jucarii variate facute din materiale moi, non-toxice siindeajuns de mari incat sa nu poata fi inghitite.

Acest lucru estevalabil, mai ales de la cinci-sase luni, cand copilul poate sa apucecu manuta si tinde sa duca la gurita tot ce gaseste. A „gusta”dintr-un obiect este modul copilului de a-l explora si de a invatadespre el. Asa ca nu trebuie sa ne supere obiceiul copilului de punetotul in gurita. In schimb trebuie sa-i oferim obiecte sigure, pecare le poate gusta fara probleme, pentru ca el sa poata invata.

Tot de la aceastavarsta, o alta jucarie preferata a copilui este propriul au corp. Vaincepe sa exploreze, atat cat poate, manutele, piciorusele, pielea depe burtica, perisorul. Nu trebuie sa te mire daca-ti gasesti copilulcu degetele de la picior in gurita. Doar le gusta putin pentru a-sida seama ce sunt acelea si la ce folosesc.

Acum ca poate apucacu manuta isi da seama ca poate sa arunce obiecte si ele vor ajungedeparte de el. Deci daca simti o jucarie lovindu-te in cap, inseamnaca bebelusul a invatat ce inseamna sa arunci un obiect.

Il vor atrage sizgomotele placute, mai ales daca sunt provocate de el. Asa ca il potiajuta sa invete cu ajutorul unui centru de activitati prevazut cubutoane si becuri. Bebelusul va apasa e un buton si va vedea cumundeva se aprinde o lumina si se aude un zgomot. Cand va apasa altbuton se va aprinde un alt bec. Si tot asa. Aceste efecte reprezintao curiozitate pentru copil si il atrag nespus de mult. Probabil ca varade mult, apasand butoane si urmarind jolcul luminilor si alsunetelor.

Pana la sapte-opt luni,copilul a inteles ca un obiect pe care nu il vede continua saexiste. Ii plac jocurile in care ascunzi un obiect, apoi i-l arati,dupa care i-l ascunzi iar si tot asa. Va fi fascinat de faptul caobiectul poate sa dispara si sa apara de mai mlte ori.

Astfel mai treccateva luni si copilul este deja mult mai sigur pe el atunci candapuca un obiect si isi poate controla mai bine intregul brat. Incepsa-l atraga puzzle-urile. Nu neaparat cele complicate pentru copiimari, ci acelea simple pentru bebelusi. Jocul poate sa cuprinda maimulte obiecte de forme diferite si mai multe gauri care le corespund.Copilul va trebui sa gaseasca gaura patrata in care intra cubul, pecea rotunda in care intra cilindrul, etc. Sigur ca el nu poate sti laaceasta varsta ce este un cub sau un ciclindru, dar ii place saexperimenteze, sa incerce mai multe variante, sa rezolve probleme. Inscurt timp oboseste si renunta, insa a doua zi o va lua de la capat,pana cand va reusi sa rezolve fara probleme puzzle-ul.

Dupa ce invata samearga si este sigur pe el, jocul preferat al copilului va fi satesteze limitele prorpiul corp. Oare pot sa ma urc singur pe scaunel?Oare pot sa ma dau jos singur de pe canapea? Va incerca iar si iarpana cand va reusi si va gasi in fiecare zi noi provocari. Pentruasta tebuie sa-i pui la dispozitie un mediu sigur in care sa-si poataincerca puterile. Probabil ca la un moment dat isi va pune in cap sarastoarne televizorul si cu sigurnata nu se va lasa pana nu va reusi.Asa ca trebuie sa ai grija ca toate elementele din camera sa fie binefixate, prizele sa fie acoperite iar geamurile inchise. Nu-ti faceiluzii ca poti sa-i explici ce e periculos, iar el va intelege. Unalt joc pfreferat este acela de a incalca regulie. Cand incepe sainteleaga cuvintele tale, orice NU pentru el inseamna DA. Majoritateacopiilor vor face la un moment dat toate lucrurile care le-au fostinterzise, doar ca sa exploreze efectele neascultarii lor.

In jurul varstei dedoi ani, bebelusul deja e maricel si va descoperi compania altorcopii, invatand sa se joace frumos cu ei, sa comunice dupa puterilesale. Va incerca sa descopere corpul celuilalt copil pentru a vedeadaca seamana cu al lui. Dar este posibil sa fie si putin rautacios,cel putin aparent, incercand sa descopere ce se intampla daca tragipe cineva de par, daca ii iei jucaria din mana sau il lovesti. Nupoate fi vorba de agresivitate la aceasta varsta, deci daca un copilil loveste pe altul, cu siguranta are un motiv „bun”. Estedoar o alta parte a procesului de invatare.

Ceea ce trebuie sane amintim tot timpul este ca cei mici nu prea stiu sa impartajucariile lor cu altii. Pot incepe adevarate razboaie din aceastacauza. Deja copilul are un simt al proprietatii foarte dezvoltat sivei observa ca tot cere jucarii multe, desi are acasa o gramada.Poate ca are deja o papusa in rochie de seara, dar cu siguranta vavrea alta, doar din nevoia de a avea jucarii multe, care sunt numaiale lui si cu care poate face orice. Pana la urma si noi, adultii, nedorim mereu tot mai multe si mai multe, asa ca trebuie sa-i intelegempe cei mici. Acum invata ce inseamna sa ai ceva al tau, ceva cenimeni nu-ti poate lua.

Pe la trei ani,apare tendinta de a imita adultii. Spre fericirea mamicilor, copiiiincep acum sa spele vase, sa participe la pregatirea mesei. Dar vorincerca si sa foloseasca rimelul mamei, rujul sau pantofii ei cu toc.Acum parintii sunt idolii copilului si daca il intrebi ce meserie arvrea sa aiba probabil va raspunde ca pe cea a parintilor. Vrea sa fieexact ca mama sau tata (se identifica mai mult cu parintele deacelasi sex) si se straduieste sa-i semene. Bucura-te de aceastaperioada, caci in adolescenta va face tot posibilul sa nu iti semenedeloc! Incep jocurile de-a mama si de-a tata, de-a doctorul, de-avanzatoarea si altele asemanatoare, care ii permit copilului sa imitecomportamentul adultilor.

Oricare ar fi fazain care se afla copilul tau, nu uita ca tu esti cea care trebuie sa-iasigure nu numai stimulii si jucariile necesare ci si un mediuindeajuns de sigur in care sa se poata desfasura. Pana la urma, joculeste singura modalitate prin care copilul tau poate invata. Probabilca este singura perioada din viata lui in care ii place cu adevaratsa invete. Va urma scoala, cand temele devin o corvoada…