Cloºca noastrã cea moþatã
Este foarte supãratã,
Scurmã curtea, rãscoleºte
ªi mereu cotcodãceºte
Fiindcã puii ei moþaþi
Tare-s neastâmpãraþi.
Le tot spune ºi-i învaþã,
Tot mereu le dã povaþã.
Însã puii-s mici, nu ºtiu
ªi tot strigã piu, piu, piu!