Vezi, albinele au toateMânecile suflecateªi zburând din floare-n floare, Tot cu graba ºi zor mare,De la noi ºi din vecini,Carã saci cu miere plini. ªi aºeazã în cãmarã,Rodul muncii dintr-o varã,Iar la iarnã, fiecareStã la cald ºi grijã n-are.
Erau infimi, niºte scântei,sau niºte picuri de luminãascunse-n iarbã. Printre ei,dormeau flori splendide-n grãdinã. Neluaþi în seamã nici de ele,deºi pãreau de foc arnicise îngânau de jos, cu stelepe cer, fantastici licurici. Pulsau încet, fermecãtor,amestecaþi cu praf de lunã.Ca semn… Continuă lectura →
Fluturaº, din floare-n floareZbori, bãtând din aripioare.Stai! Opreºte-te o clipã,Sã mã sui pe o aripã,Sã mã duci departe-n zãriSã mai vãd ºi alte þãri.
Furnica harnicutaCu sacii amandoiSe duce pe carareLa ea in musuroi.Acolo este casaCu camarute mici,Cu rafturi si sertareDulapuri, dormitoareSi scoala unde-nvataCopiii de furnici.Invata sa citeascaIn limba furniceasca.
Ce se-ntâmplã oare?Încep florile sã zboare?Douã câte douã prinse,Catifele moi ºi ninseκi iau zborul de pe flori,Cu antene ºi culori.
Dimineata, in gradina,A iesit un ghiocel,Raze blande de luminaSoarele-ndrepta spre el. O roscata buburuza,L-a privit, l-a tot privitSi, c-un zambet cald pe buze,Langa el a adormit. Cand sa plece mai departe,Buburuza, ce-a vazut?Punctele, vai, de pe spate,Cate unul au cazut!… Continuă lectura →
Pe un fir de margaretã,Buburuza cea cochetãSe suceºte, se înclinãCa o micã balerinã. – Ia te uite ce-ndrãznealã,M-ai cãlcat pe o petalã!Ce-ar fi vântul sã te-apuceªi în trestii sã te-arunce? – Nu fi tristã, margaretã,C-am fãcut o piruetã.Azi m-am înnoit,… Continuă lectura →
Daca furnica s-ar fi gandit,Pe greier, vara, sa-l fi poftitCa sa munceasca si el cu spor,N-ar mai fi trista povestea lor. Dar furnicuta a fost cam reaSi ajutor n-a vrut sa-i dea,Sfatul cel bun e bine venit,Daca il dai la… Continuă lectura →
– Draga mea furnicã,Ce cari, mititicã? – Boabe car ºi carSã am in hambar. – Pentru cine oareCari tu grãuncioare? – Pentru pui, pui, pui,Sã îi ºtiu sãtui. – Ai cãrat, cãrat,Hai ºi la jucat! – Cum sã mã joc?… Continuă lectura →
Sus pe creasta unui prunSe târãste-ncet, pãroasã,O omidã verde, grasã;Corpul lung îi unduieste,Iarã gura, ca un clestePare-a fi de cãpcãun.Bâjbâind încolo-ncoacePrintre crengile-nfloriteRupe, mestecã si-nghiteMuguri tineri, frunzã crudã,Smulge fãra nici o trudãDe-unde vrea, de unde-i place.-Hei, ce faci ? îi strigã… Continuă lectura →
© 2025 Nou Născuți —
↑
