In padure, la camin Zarva mare in pridvor. Unii pleaca, altii vin De la treburile lor. La bucatarie Si prin dormitoare, Bat din aripioare, Fac gospodarie: Doua codobaturi Matura sub paturi, Doua gheonoaie Spala rufe-n ploaie, Doua pitulici Aduna furnici… Continuă lectura →
Cât cer înghit pãsãrile când zboarã?Depinde, dacã e prima sau ultima oarã,dacã cerul e senin sau întunecat,dacã vorbim de un pelican, ori de un sticlete nevinovat. În general, pãsãrile când zboarãînghit nu mai mult de un gram de vãzduh,cât sã… Continuă lectura →
Pe o ramurã de mãrCiripesc tot în rãspãrDouã vrãbii mofturoase,Certãreþe ºi nervoase.Nu ºtiu cum sã-mpartã-n douãDe pe-o frunz-un bob de rouã!Dar un nor întunecatLe-a vãzut ºi le-a udat.Vrãbiile ciufuliteDe-atunci nu s-au mai certat!
Rândunica cea micuþãAre coada-n forfecuþãCa sa taie-ncet cu eaAer fin de catifea. Sã facã veºmânt subþireCrinului ce va fi mire,Când grãdina-i înfloratãCu parfum înmiresmatã. Iar sub streaºina cea mareIatã cum un cuib apareForfecuþe ca sã creascã,Pentru lumea pãsãreascã.
Avea mosul o gaina,Si gaina a zburatLa o baba, o vecina, Si-n gradina s-a ouat. Vine mosul sa-si ia oul, ca-i al lui, Dara baba artagoasa: „Ia mai pune-ti pofta-n cui!” Hai incoace, hai incolo, Ba ca-i al lui, ba… Continuă lectura →
Cocostarcul astazi S-a intors acasa. Toata pasarimea L-a primit voioasa. Vin sa-l vada vrabii, Bun venit sa-i zica. Broastele de balta Au murit de frica. Iar drumetul spune: „De la randunele V-am adus scrisoare. Va e dor de ele?” „S-o… Continuă lectura →
Cot-cot-cot, Cot-cot-cot, Fac si eu ce pot, ce pot Cot-co-dac, Cot-co-dac, Puii sa-mi impac… Ciugulesc, Ma zbarlesc, Si mi-i chem, mi-i chem mereu, Ca nu-i las, Nici un pas, Far’de mine, eu. Si le-adun Ce-i mai bun – Si seara,… Continuă lectura →
Ciufi nu-i decât un puiPãrãsit de mama lui! Nu-i deloc adevãrat!Puiul nu a ascultat! Vrãbioi zglobiu mereu, A fãcut un lucru rãu. De pãrinþi s-a furiºatªi din cuib el a zburat! Toatã ziua, cam flãmândã,Mâþa a rãmas la pândã. L-a… Continuă lectura →
Cloºca noastrã cea moþatãEste foarte supãratã,Scurmã curtea, rãscoleºteªi mereu cotcodãceºteFiindcã puii ei moþaþiTare-s neastâmpãraþi.Le tot spune ºi-i învaþã,Tot mereu le dã povaþã.Însã puii-s mici, nu ºtiuªi tot strigã piu, piu, piu!
Doamna Gasca cea cocheta Azi s-a dus la pravalie Ca sa-si cumpere umbrela, Ghete noi si palarie. Vai, vai, vai, cat e de mandra! Are ghete in picioare, Iar pe cioc, nu-ti vine a crede, Si-a pus ochelari de soare…. Continuă lectura →
© 2025 Nou Născuți —
↑
