Prematur este orice copil, care la nastere are greutatea egala sau mai mica de 2500 g, iar dupa altii prematur este nou-nascutul cu varsta gestationala sub 37 de saptamani.

Greutatea de 2500g, ca limita de incadrare a prematuritatii, este nesatisfacatoare, deoarece o treime din acesti nou nascuti sunt nedezvoltati (intarziati in cresterea intrauterina sau mici pentru varsta gestationala); 10 % sunt copii cu greutatea mai mare de 2500g si varsta gestationala sub 37 de saptamani.

Tinand cont, atat de greutatea la nastere, cat si de varsta gestationala, prematurii sunt:

  • prematuri adevarati: a caror greutate la nastere este in concordanta cu varsta gestationala (mai mica de 2500g, varsta gestationala sub 37 saptamani);
  • dismaturi sau intarzaiati in cresterea intrauterina, cu greutate la nastere sub 2500g si care nu este in concordanta cu varsta de gestatie;
  • prematuri cu greutate mai mare de 2500g la nastere dar cu varsta gestationala sub 37 saptamani (copii din mame diabetice)

Dupa greutatea de la nastere, prematurii se inpart in:

  • prematuri de gradul I, cu greutate intre 2000-2500g;
  • prematuri de gradul II, cu greutate intre 1500-2000g;
  • prematuri de gradul III, cu greutate intre 1000-1500g;
  • prematuri de gradul IV, cu greutate sub 1000g

Factorii favorizanti ai nasterii premature pot fi cei care sunt legati de patologia materna (placenta previa, disgravidii de ultim trimestru, hipoplazie placentara primitiva, sarcini gemelare, malformatii uterine etc.), factori legati de patologia fatului (malformatii) si nu in ultimul rand factori constitutionali (varsta materna, multiparitatea) si factori socio-economici (sarcini nelegitime, activitati ce solicita la eforturi fizice materne, intoxicatii).

Nou nascutul prematur pune o serie de probleme legate de dificultatea de adaptare la viata extrauterina, secundara, imaturitatii diferitelor organe. Prematurii au manifestari clinice predominant respiratorii dar substratul lezional este preponderent cerebral.

Complicatiile prematuritatii pot fi clasificate in:

  • patologie precoce – sindrom de detresa respiratorie idiopatica (insuficienta respiratorie), apnee recidivanta (oprirea respiratiei), hemoragie peri sau intraventriculara, hemoragie pulmonara, ictere, infectii;
  • patologie carentiala – hipotrofie, anemie, rahitism;
  • sechele tardive – oculare (miopie, strabism), auditive (hipoacuzie, surditate), neurologice (paralizie cerebrala, diplegie-paralizie la 2 membre, epilepsie), intelectuale (IQ mai mic de 70), psihice (tulburari comportamentale).

Conduita practica in fata unui nou nascut prematur este diferita in functie de varsta gestationala:

  • prematuri cu varsta gestationala cuprinsa intre 26-30 saptamani (850-1250g), au o mortalitate perinatala de 30-100 %. Este foarte important ca acesti prematuri sa fie nascuti intr-un centru spitalicesc care dispune de sectie de terapie intensiva neonatala. Se va interveni precoce pentu a se corecta toate deficientele de adaptare. Se va impiedica aparitia hipoxiei, daca se impune se va aplica un sistem de ventilatie asistata, in scopul prevenirii complicatiilor catastrofale (hemoragie ventriculara).
  • prematuri de 30-34 saptamani: au o mortalitate de 10-40 % (greutatea intre 1250 si 2000g). In cazul acestor copii sau obtinut cele mai notabile progrese in reanimarea neonatala, prin prevenirea membranei hialine, prevenirea hipoxiei, prevenirea hipotermiei si alimentarea parenterala.
  • prematuri de 34-38 saptamani: au o mortalitate de 5-10 % (greautatea intre 2000 si 2500g), nu ridica probleme deosebite avand o buna capacitate de adaptare. Tehnicile de ingrijire se vor axa pe administrarea alimentatiei in scopul obtinerii unor curbe de dezvoltare apropiate de cresterea intrauterina.

Prognosticul la nou nascutul prematur este proportional cu greutatea la nastere si durata sarcinii. Cel mai rau prognostic il au nou nascutii care sunt mici pentru data nasterii (intarziati in cresterea intrauterina-dismaturi).

Prematuritatea este cauza principala de mortalitate infantila si cauza principala a multor handicapuri la supravietuitori.

Sunt cunoscute trei varfuri de mortalitate la prematuri:

  • cel mai mare varf in primele 24 ore prin insuficienta respiratorie;
  • un varf mai redus dupa 24 ore in urma bolilor pulmonare si hemoragie ventriculara:
  • un al treilea varf, mai mic si mai tardiv, dat de infectii.

Masurile de prevenire a prematuritatii pot fi rezumate la promovarea starii de sanatate a femei gravide. Aceasta implica conditii adecvate de munca, locuinta, nutritie buna, evitarea noxelor si toxinelor, conditii igienice de viata a femeiei gravide. Medicul de familie trebuie sa dea o mare importanta urmaririi atente a gravidei in vederea depistarii si tratarii oricarui incident patologic ce ar putea surveni si declansa nasterea prematura.