Inca din uterul mamei, bebelusul incepe sa manifeste anumite „preferinte” pentru tot felul de arii muzicale. Experimentele demonstreaza foarte clar faptul ca exista anumite capacitati ale nou-nascutului de a distinge secvente muzicale cunoscute inca din aceasta perioada de altele care-i sunt straine. Nou-nascutii pot sesiza, de asemenea, diferentele intre sunete foarte asemanatoare, ca doua note muzicale in aceeasi scala si pot distinge vocea umana de alte feluri de sunete. De asemenea, pot face diferenta intre diverse caracteristici ale vorbirii umane. De exemplu, copiii de o luna pot face diferenta intre sunete foarte asemanatoare ca „pa” si „ba” sau pot distinge unele sunete rostite mai bine chiar decat adultii.

Dupa cum stim cu totii, auzul este nu numai o modalitate senzoriala dar si un important factor de adaptare la mediu si fara aceasta capacitate am fi handicapati de multe surse de cunoastere a realului. Chiar si fetusii de 26-28 saptamani se misca atunci cand aud un sunet puternic. Nou-nascutii intorc capul spre sursa sunetului dar reactia aceasta dispare dupa aproape 6 saptamani si nu mai reapare decat in luna a treia sau a patra de viata. Si mai surprinzatoare sunt dovezile ca bebelusii isi amintesc senzatii pe care le-au avut inainte de nastere, in timp ce se aflau in uterul mamei. Studiile efectuate cu nou-nascuti au scos la iveala faptul ca acestia pot invata sa suga la un san artificial pentru a declansa ascultarea unei melodii sau a unei voci inregistrate si sa suga mai puternic pentru a auzi sunete vorbite in loc de sunete neverbale.

Vocea mamei poate fi auzita si din uter, ceea ce pare sa explice de ce nou-nascutul prefera vocea ei altor voci. In acest sens s-a realizat si o ampla cercetare. De exemplu, acest experiment interesant a fost realizat in Statele Unite cu femei insarcinate si care in ultimele 6 saptamani de sarcina citeau cu voce tare aceeasi poveste. La doua sau trei zile de la nastere, copiilor li s-a permis sa suga la un aparat special care inregistra rata miscarilor gurii. Nou-nascutii aratau prin ritmul de supt ca prefera vocea mamei unei voci straine dar cel mai uimitor este faptul ca bebelusii preferau povestea pe care o auzisera unei alte povesti nefamiliare, chiar si atunci cand ambele erau citite de o voce straina copilului.

Pe scurt, cercetarile pe care le-am descris demonstreaza clar faptul ca bebelusul nu percepe lumea ca un simplu „amalgam” zgomotos ce se naste cu niste predispozitii bine definite in privinta „gusturilor”. Acest fenomen nu este intalnit doar in sfera muzicala ci si in ceea ce priveste preferinta de mai tarziu pentru un anumit tip de miros sau hrana. Daca obisnuiti sa ascultati o melodie un timp indelungat in timpul sarcinii atunci veti observa cu siguranta dupa nastere ca aceasta are un anumit efect calmant asupra bebelusului. De asemenea, se va inregistra si o anumita preferinta pentru aceasta, preferinta ce pare sa fie cauzata de experientele prenatale ale copilului cu linia melodica respectiva. In general este indicat ca persoanele insarcinate sa asculte o muzica relaxanta care are un dublu efect calmant: atat asupra copilului cat si asupra psihicului mamei. Nou-nascutii au deja de la varsta de 3 luni amintiri bine fixate. Si ca sa va dovedesc importanta majora pe care o joaca auzul dar mai ales memoria auditiva in ceea ce priveste adaptarea copiilor la mediu, am sa recurg la un alt exemplu edificator. Pentru a gusta un lichid dulce bebelusul trebuia sa se intoarca spre dreapta, cand auzea un ton, si spre stanga, cand auzea un bazait. Dupa numai cateva incercari, bebelusii au reusit sa realizeze acest comportament fara erori. Experimentatorul a inversat apoi situatia, astfel incat copilul sa se intoarca in directia opusa cand auzea un bazait sau un ton. Bebelusii si-au insusit si acest nou comportament foarte rapid.