Ne-am obisnuit sa credem ca bacteriile sunt ceva rau si ca ele ne imbolnavesc. De fapt, viata noastra depinde de bacterii. Miliarde de microorganisme colonizeaza corpul uman veghind la buna lui functionare. Functionarea tractului digestiv depinde in mare masura de bacteriile care il colonizeaza si un dezechilibru cat de mic se simte imediat.
Tractul intestinal al fatului este steril. Popularea lui cu bacterii incepe chiar de la nastere. El va prelua bacterii de la mama chiar in timpul nasterii si va continua sa le primeasca in primele zile de viata, prin contactul cu laptele mamei, cu pielea ei si a celorlaltor persoane din jur. Si la nasterea prin cezariana, fatul primeste unele bacterii de la mama, dar procesul nu este la fel de eficient.
Flora intestinala a unui copil nascut prin cezariana se echilibreaza in aproximativ sase luni, in timp ce aceea a unui copil nascut vaginal va fi in echilibru dupa prima luna de viata.
Totusi, acest echilibru fragil depinde de multi factori, printre care prematuritatea, sanatatea copilui, rapiditatea tranzitul intestinal, PH-ul, stresul si, mai ales, tipul de hrana primita si alimentatia mamei. Copiii alaptati la san au o flora intestinala mai sanatoasa si mai eficienta decat cei hraniti cu formula. Varianta ideala pentru sanatatea florei intestinale a copilului este nastere vaginala plus alaptare la san. Dar asta nu inseamna ca ceilalti copii, cei nascuti prin cezariana si hraniti cu formula, nu vor creste sanatosi. Desi exista o ipoteza conform careia acesti copii vor avea o flora anormala si probleme gastrointestinale sau imunologice, nicio dovada stiintifica nu vine in sprijinul acestei afirmatii.
In ajutorul florei digestive vin o serie de microorganisme si substante care grabesc si sustin echilibrarea tractului intestinal. Este vorba de prebiotice, probiotice si o combinatie a celor doua, simbioticele.
Probioticele sunt microorganisme vii, bacterii „prietene” care traiesc in tractul gastro-intestinal (dar si pe piele, pe mucoase), ajutand la functionarea lui. In categoria probioticelor intra genurile Bifidus si Lactobacilus, care se gasesc sub forma de culturi in anumite alimente (lactate) dar si in pastilute si alte tipuri de medicamente care se gasesc in farmacii. Ele sunt considerate suplimente alimentare, insa nu trebuie administrate sugarilor si nou-nascutilor fara a consulta medicul neonatolog sau pediatru.
Prebioticele reprezinta hrana probioticelor. Sunt fibre alimentare care nu sunt digerate in stomac si ajung in colon unde stimuleaza cresterea, dezvoltarea si inmultirea bacteriilor bune, fie ele naturale sau administrate sub forma de suplimente. Prebioticele se gasesc, in stare naturala, in anumite alimente, adica ceapa, usturoi, praz, cicoare, dar bineinteles ca au aparut si suplimente alimentare care contin prebiotice obtinute in laborator.
Simbioticele sunt combinatii intre probiotice si prebiotice. Practic, se realizeaza o asociere intre un microorganism din categoria probioticelor si substanta prebiotica ce il hraneste. Astfel, atunci cand luam un supliment putem fi siguri ca microorganismele respective vor avea si hrana in corpul nostru si vor putea sa supravietuiasca.
Dezechilibrele florei intestinale sunt vinovate pentru multele dintre problemele frecvent intalnite la bebelusi (diaree, candidoze, indigestii, gaze). Administrarea de antibiotice distruge flora intestinala pentru ca aceste medicamente elimina nu numai bacteriile nocive ci si pe cele benefice. De aceea se spune adesea ca antibioticele provoaca diaree si candidoze. Un astfel de tratament poate sa strice echilibrul fragil din sistemul digestiv al unui copil sau pote sa ingreuneze echilibrarea florei la nou-nascuti. Totusi, administrarea probioticelor in timpul tratamentului cu antibiotice este inca un subiect controversat.
Atentie ! Inainte de a administra sugarului sau nou-nascutului suplimente alimentare de orice fel discuta aceasta posibilitate cu medicul care il supravegheaza.