La noi in tara infestarea cu paraziti intestinali este o realitate inca frecventa.
Parazitii intestinali pot determina dureri abdominale cu caracter recidivant prin leziunile de tip inflamator tardiv sau inflamator alergic pe care le produc la nivelul mucoasei diferitelor portiuni ale intestinului.Tulburarile locale si generale produse de parazitoze au la baza urmatoarele mecanisme:
- actiune mecanica a parazitului prin fenomene de ocluzie, subocluzie, distensie asupra segmentului intestinal invadat;
- actiune toxica a parazitului care antreneaza eliberarea unor produsi metabolici cu influenta nociva asupra intregului organism;
- manifestari alergice exprimate prin leziuni cutanate si ale mucoaselor;
- actiune spoliatoare a parazitului asupra organismului gazda exprimata prin carente multiple si anemie de tip hipocrom a acestuia.
GIARDIA este cel mai comun parazit intestinal patogen raspandit in toata lumea.Traieste in intestinul subtire si indeosebi in duoden, desi poate fi gasit si in portiunea terminala a ileonului. Din duoden lamblia (giardia) trece si la caile biliare pe care le paraziteaza. Acest parazit se prezinta sub doua forme deosebite: trofozoidul sau forma vegetativa flagelata si chistul sau forma de rezistenta.
Infestarea la om se produce prin chisturile prezente in apa (apa de robinet a fost incriminata ca principala sursa de infectie), in alimentele si bauturile preparate cu apa contaminata .
Transmiterea mana-gura (raspandirea fecal-orala) este posibila caci rudele copiilor, infestati sunt frecvent infectate. A fost gasita o rata ridicata de infectare la copiii din crese, camine etc.
Tablou clinic
Simptomele apar dupa 9-15 zile de la infectare si depind de vechimea infectiei in momentul stabilirii diagnosticului. Ele sunt polimorfe si se descriu trei forme clinice :
- forma intestinala -caracterizata prin tulburari dispeptice( greata, varsaturi, dureri abdominale,d iaree alternand cu perioade de constipatie); in unele cazuri simptomele sunt grave si relizeaza sindroame dizenterice (scaune cu mucozitati si sange), sindroame holeriforme, colita ulceroasa etc.
- forma biliara cu dureri in epigastru si hipocondru drept cu cefalee, greata, uneori varsaturi.
- forma toxica-tradusa prin astenie, scadere in greutate, nervozitate, anorexie, stare subfebrila, paloare, cefalee.
In faza acuta a bolii este tipica izbucnirea diareei foarte urat mirositoare, cu scaune apoase, explozive, distensie abdominala marcata, eructatii, anorexie, greturi, varsaturi, dureri epigastrice, oboseala. Pot aparea febra (mica sau moderata), cefaleea, rar este prezent in scaun mucusul. Faza acuta dureaza numai 3-4 zile fara ca sa fie recunoscuta cauza. Este posibil mai ales la copii ca faza acuta sa dureze mai multe luni, antrenand pierderea ponderala, modificarea starii general, steatoreea. Daca faza acuta nu a fost recunoscuta copilul este adus cu simptome usoare pana la moderate, persistente sau recurente. In infectia cronica este prezenta durerea substernala, epigastrica si periombilicala, eructatiile, anorexia si greturile .Copii cu infectie cronica pot fi subdezvoltati si au stagnari ale cresterii. Euzinofilia este necomuna (cand apare tine mai curand de alte cauze ).Urticaria este posibila. Dupa perioade variabile de timp pot disparea si parazitii si simptomele, chiar daca boala nu este tratata .
Diagnosticul se precizeaza prin gasirea in fecale a chisturilor la examinari directe sau texte de concentrare cu formol-eter (se folosesc in general 3 specimene). Examinarea la 2 zile mareste sansa identificarii parazitului in scaun .Cand parazitii nu pot fi gasiti in scaune este necesara examinarea lichidului duodenal .In aspiratul duodenal, prin examinare directa, se gasesc trofozoizii cu forma de para.
Unele antibiotice antiacide, majoritatea vomitivelor si laxativelor pot determina mascarea temporara sau disparitia parazitilor din scaun; se vor face examene dupa 5-10 zile de la folosirea acestora.
Tratamentul giardiozei are disponibile: metronidazolul, tinidazolul, chinacrina, furazolidonul, ornidazolul si dupa ,,unele studii ” albendazolul .
Metronidazolul a fost cel mai folosit in tara noasra. Doza recomandata este de 15-20 mg/kg/zi divizata in 3 prize pe o durata de 7 zile, fara a depasi indiferent de greutatea si varsta copilului 750 mg/zi .Rata de vindecare este de 80-85 %. Exista controverse asupra folosirii sale si a dozelor. Unii autori il contraindica la sugar si copil mic; altii reduc dozele la 10 mg/kg/zi pentru sugar .Medicamentul are gust metalic si coloreza urina Este totusi bine tolerat si activ in tratamentul acestui parazit .Se pot face asocieri cu stamicin.
Tinidazolul (Fasygin comprimate de 500 mg) are actiune similara sau superioara metronidazolului. Se administreaza in doza unica de 50mg/kg, fara a depasi 2 g. Doza se repeta dupa 7 zile .
Chinacrina (Atebrina) nu mai este folosita in tratamentul giardiozei datorita efectelor adverse severe.
Furazolidonul este folosit de unii autori americani ca tratament de electie al giardiozei la sugar si copilul mic. Se adminisreaza 6mg/ kg/zi in 4 prize divizate, timp de 7-10 zile .
Ornidazolul (Tiberal, comprimate de 500 mg) este putin folosit la noi, desi are spectru de actiune al metronidazolului. Nu sunt studii precise in ceea ce priveste eficacitatea acestui medicament in tratamentul giardiozei. Doza la copil este de 40mg/kg-priza unica.
De asemenea nu exista studii in literatura de specialitate in ceea ce priveste folosirea albendazolului (produs medicamentos Zentel ) in doza de 400mg/zi, 5 zile consecutiv, in tratamentul acestei parazitoze. El este frecvent folosit in ultima vreme. Din experienta proprie rata de vindecare este redusa .
Cat priveste masurile de profilaxie ele constau in folosirea apei purificate, tratate (la copii mici se foloseste apa fiarta si racita). Alimentele vor fi cat mai igienic pregatite, spalarea fructelor, legumelo, spalarea mainilor cu apa si sapun dupa folosirea toaletelor este obligatorie.
In colectivitatile de copii este obligatoriu controlul biologic (ex.coproparazitologic) la intrarea in unitate cat si de cate ori este cazul.