Alergia la proteinele laptelui de vaca se caracterizeaza printr-o reactie de hipersensibilitate care afecteaza raspunsul imun si este generata de proteinele laptelui de vaca. Este necesar sa se faca diferenta intre alergie si intoleranta fiind de natura nealergica. Intoleranta la proteinele laptelui de vaca se intalneste la 0,3-7,5% dintre copii normali, dintre care 82% au simptome din primele 4 luni de viata si 89% spre varsta de 1 an.

Reactia alergica poate aparea imediat sau cu intarziere si se manifesta clinic la nivelul pielii, al tractului gastrointestinal sau la nivelul aparatului respirator. Oricare dintre componentele proteice ale laptelui de vaca poate fi la originea acestei alergii dar, cel mai probabil, reactia alergica apare de la betalactoglobulina.

Alergia la proteinele laptelui de vaca este putin probabila daca nu se asociaza cu un factor de risc familial, care ar putea fi identificat prin anamneze. Riscul este variabil. Astfel, orice sugar mic poate sa dezvolte alergie, cu o probabilitate de 5-15%, chiar daca istoricul familial este negativ. Copilul nu se naste alergic, dar devine alergic foarte curand dupa nastere, sub actiunea factorilor de mediu. Cu cat acestia sunt evitati pe cat posibil in primul an de viata, cu atat se poate intarzia aparitia manifestarilor clinice, fara sa se poate garanta ca alergia poate fi definitiv prevenita.

In afara alergenilor alimentari, fumatul pasiv si contactul apropiat cu animalele de companie (par din blana, picaturi de saliva) constituie factori favorizanti in aparitia alergiei. Existenta terenului alergic familial este un element anamnestic suficient de sugestiv pentru initierea unor masuri profilactice, cum ar fi prelungirea alimentatiei naturale si intarzierea diversificarii (in asteptarea maturarii sistemului uman) sau diversificare cu alimente hipoalergenice.

Manifestari alergenice:

Datorita alergiei la proteinele laptelui de vaca se pot intalni la nivelul pielii (eczema sugarului, prima manifestare alergica), la nivelul aparatului digestiv (varsaturi, diaree, colici, crestere nesatisfacatoare) sau la nivelul aparatului respirator (respiratie cu fluieraturi). Mai este considerat sugestiva pentru acest diagnostic anemia carential feripriva, prin pierderi digestive. Recent au fost incluse intre semnele clinice si constipatia cronica, aceasta din urma putand fi prezenta ca semn unic al alergiei la proteinele laptelui de vaca.

Desi clinic ea pare tranzitorie, 78% dintre copiii diagnosticati la varsta de sugar mai au inca semne de suferinta la varsta de 6 ani.

Nu trebuie sa intelegm ca alergia la proteinele laptelui de vaca se instaleaza daca respectivul copil este alimentat cu lapte de vaca, ci afirmatia se refera la formulele de sugari, (marea majoritate) care isi bazeaza structura pe laptele de vaca, chiar daca acesta a suferit importante modificari.

Tratament:

Alergia la proteinele laptelui de vaca nu necesita nici un fel de medicatie, ci numai excluderea din alimentatie a preparatelor care contin proteine din laptele de vaca. Exista varianata de a i se administra copilului un produs (formula) preparat din soia sau sa i se administreze un lapte hipoalergenic (proteinele laptelui de vaca sunt supuse unei predigestii enzimatice, care le transforma in fragmente proteice suficient de mici pentru a nu mai produce reactii alergice copiilor sensibilizati).

Toate marile firme producatoare de formule pentru sugari ofera pentru fiecare varsta si cate o varianta hipoalergenica, inscriptionata cu semnul HA. Hipoalergenitatea unei formule se judeca dupa continutul in beta lactoglobulina, dar exista si formule elementare, care isi bazeaza structura proteica pe aminoacizi sintetici.

Copii care provin din familiile de alergici au risc crescut de alergizare. Se preconizeaza masuri profilactice care impiedica debutul primelor manifestari alergice inaintea vasrtei de 1 an. Nu exista nici un fel de masura care sa ofere o protectie 100%, dar recunoasterea riscului de alergie este posibila prin simpla anamneza. Debutul precoce al alergiei este amanat prin asigurarea alimentatiei naturale in primele 6 luni de viata.

In cazuri exceptionale s-au semnalat manifestari alergice la sugar, generate de trecerea prin lapte a unor alergeni ingerati de catre mama. De regula, avand in structura proteine caracteristice speciei, laptele de mama nu este un aliment alergizant. Daca alimentatia naturala nu este posibila, formulele pot fi hipoalergenice. Al doilea element de protectie este prezentat de diversificarea tardiva, cu alimente sigur nealergenice sau cu produse de diversificare special concepute (Humana SL Pap-Brei fara lapte sau Humana HA Pap, care este hipoalergenic, contine proteine transformate si, desi contine cereale, nu contine gluten). Bineinteles ca puteti folosi si alte formule in afara de cea data in acest articol. Se vor evita pestele, oul, capsunele, nucile si citricile.

Pentru o mai buna profilaxie, si daca vreti sa aveti un copil sanatos, atunci, trebuie sa fiti foarte atente la tot ceea ce iti dati sa manance.