Caiete, penar, uniforma, ghiozdan, acuarele… asa arata lista cu pregatirile pentru marele eveniment, emotionant atat pentru copil cat si pentru parinti. Numai ca pregatirea pentru scoala nu se rezuma numai la partea materiala si nu trebuie sa inceapa odata cu scoala sau cu cateva zile inainte, ci cu cel putin un an, doi, mai devreme.

Am fost intrebata adeseori de parinti de ce copiii lor nu stau la masa atunci cand trebuie sa isi faca temele. De ce frecvent, si acasa si la scoala, se fataie pe scaun, cauta motive de a se ridica (mi-e foame, mi-e sete, trebuie sa ascut creionul, etc.) sau pur si simplu stau in picioare, scriind sau cititnd in pozitii improprii. Bineinteles ca si atentia lor lasa de dorit. Dar cel mai grav aspect, este acela de a nu-si face temele decat in prezenta si sub supravegherea stricta a parintilor, uneori la ore tarzii din noapte pentru ca atunci se intorc acasa de la servici.

Raspunsul e simplu. Pentru ca acesti copii nu au fost invatati, educati, pregatiti pentru responsabilitatile si regulile scolare din timp. Nu au fost invatati sa stea la masa de lucru, nu au fost invatati sa se concentreze asupra lucrului pe care trebuie sa-l faca, nu au fost invatati sa lucreze singuri fara ajutorul si prezenta permanenta a parintilor. Au fost luati brusc dintr-un program de voie permanent si trecuti brusc intr-un regim strict, autoritar, cu reguli impuse si restrictii temporare, cu cerinte noi si dificile…

Pregatirea pentru atributiile scolare trebuie sa inceapa cu un an, doi, inainte de scoala propriu-zisa. Copilul trebuie antrenat in activitati care sa-i solicite statul pe scaun la masa de lucru, intai in episoade scurte si apoi din ce in ce mai lungi. Trebuie sa fie invatat sa coloreze, decupeze, etc. singur , fara supervizarea stricta a parintilor, iar abia apoi impreuna sa rectifice sau rezolve ceea ce nu a putut singur. Trebuie sa invete sa se concentreze asupra a ceea ce are de facut pentru ca astfel lucrul va fi terminat mai repede si mai bine. In caz contrar, superficialitatea, va determina o reluare a activitatii si deci… mult timp pierdut care ar putea fi folosit in alte scopuri mai placute.

Cel mai important este sa-i antrenati atentia. O atentie fluctuanta, poate afecta serios rezultatele scolare chiar daca copilul este unul foarte inteligent. Fara atentie si concentrare greselile sunt frecvente.

Exersarea poate incepe de timpuriu prin jocuri care sa-i solicite micutului atentia. Puneti-l sa urmaresca cu degetul pe un desen diferite parti ale corpului, sa descopere cat mai multe animale intr-o carte de colorat, sa urmareasca acele labirinturi din jocurile pentru copii.

Cereti copilului sa va deseneze stand la masa in pozitie corecta un anumit obiect sau animal, lasati-l singur si nu uitati sa-l felicitati sau sa corectati impreuna daca s-au strecurat greseli. Invatati copilul sa lucreze singur atat cat poate, si abia apoi ajutati-l sa corecteze sau sa rezolve ceea ce nu a putut sigur. Altfel acesta nu va face absolut nimic fara voi speculand faptul ca prezenta voastra ii usureaza munca sugerandu-i adesea rezultatul fie din graba fie din obisnuinta.

O alta metoda foarte buna de concentrare a atentiei sunt colectiile. Filatelia, albumele cu poze decupate, vederile, hartiile de guma de mestecat cu masini sau papusi Barbie pentru fetite pot antrena atentia unui copil. Cereti copilului sa-si aranjeze colectia dupa anumite criterii de exemplu.

Pe langa acestea sunt multe alte obiceiuri prin care acest tip de pregatire pentru scoala poate fi benefic. Cititi-i povesti, va invata sa urmaresca discursul cuiva (al invatatoarei la scoala de pilda). Cereti-i sa va povestesca un desen animat cu lux de amanunte inainte ca acesta sa inceapa, sub pretextul ca va intereseaza dar nu aveti timp sa-l urmariti impreuna cu el. Antrenati-l in jocuri de imbinare dupa scheme desenate, etc.

Insa faceti toate aceste a cu rabdare. Nu-l fortati si nu uitati ca pauzele sunt necesare pentru destindere si revenire la capacitatile intelectuale maxime.