Monitorizarea fetala consta in urmarirea pulsului fatului, de obicei in timpul travaliului si al nasterii, pentru a se stabili daca ritmul inimii lui este normal sau da semne de stres.
Exista mai multe metode de monitorizare, in functie de instrumentul folosit.
Fetoscopul este un stetoscop special folosit pentru ascultarea inimii copilului. Exista mai multe tipuri de fetoscop, dar bataile inimii se pot auzi si cu un stetoscop normal, din cele folosite pentru pacientii adulti. Aceasta metoda se poate folosi incepand cu sapatamana 18 a sarcinii.
Metoda nu este deloc invaziva, este rapida si usor de folosit. In plus, daca se foloseste in timpul travaliului, ofera mamei toata mobilitatea de care are nevoie pentru a schimba pozitia, pentru a face miscare usoara sau dusuri calde. Persoana care foloseste fetoscopul trebuie sa aiba experienta ca sa poata interpreta corect bataile auzite, dar procedura este una din cele standard, care se invata la toate cursurile de obstetrica sau de moase. Pe de alta parte, in cazul sarcinilor cu risc crescut, nasterilor induse sau cand se administreaza anumite medicamente, folosirea fetoscopului nu este de ajuns pentru ca ea nu poate oferi toate informatiile necesare si mai ales nu ajuta la monitorizarea continua.
Ecograful Doppler
Ecograful Doppler este un tip de ecograf care reda bataile inimii fatului sub forma de sunet. Se poate folosi dupa saptamana 12 de sarcina. Este o metoda neinvaziva, usor de folosit, care necesita o pregatire minima din partea personalului medical. Permitei mamei sa-si pastreze mobilitatea in timpul travaliului, dar, ca si fetoscopul, este folosit doar pentru monitorizarea de rutina. Aparatul Doppler nu poate fi folosit continuu, asa cum este nevoie in cazul sarcinilor cu risc crescut.
Monitorul fetal electronic este un aparat complex, cu ultrasunete, folosit pe timpul travaliului. El inregistreaza bataile cordului fetal, dar si contractiile uterine ale mamei. Se poate folosi intermitent, dar cel mai adesea se foloseste continuu, in timpul travaliului. Astfel se poate vedea fiecare bataie a cordului fetal, fiecare contractie a uterului si se poate observa relatia dintre ele, adica felul cum contractia uterina influenteaza inima fatului. Pentru ca se poate folosi continuu, monitorul fetal reprezinta un mare ajutor in cazul sarcinilor cu risc crescut pentru ca se poate urmari evolutia cordului fetal de la declansarea travaliului si pana la nastere. Nu este o metoda invaziva. Singurul inconvenient este acela ca mama nu mai poate parasi patul, iar lipsa de miscare poate sa mareasca disconfortul sau durerile si sa prelungeasca travaliul.
Monitorul fetal intern foloseste un electrod care este prins de capul fatului pentru a monitoriza bataile inimii sale si un cateter care inregistreaza contractile. Metoda se foloseste numai continuu, pe timpul travaliului. Este mai invaziva decat celelalte insa este cea mai eficienta. Nu se folosesc ultrasunete, iar electrodul intra in contact direct cu corpul fatului. Folosirea monitorului intern necesita o dilatatie de cel putin 2-3 centimetri si ruperea membranelor amniotice. Daca nu s-a rupt apa deja, medicul va face o amniotomie, adica va rupe membranele amniotice. Aceasta procedura are si ea riscurile ei. De aceea, trebuie cantarite bine riscurile si beneficiile fircarei interventii. Metoda se foloseste pentru sarcinile cu risc crescut si in cazurile in care monitorizarea fetala eficienta ar preveni alte interventii invazive si poate nu neaparat necesare. Pe langa faptul ca este invaziva monitorizarea fetala interna aduce si unele riscuri. De exemplu, fatul poate fi ranit cu electrodul sau pot aparea infectii atat la mama cat si la copil.
Monitorul fetal telemetric
Monitorul fetal telemetric functioneaza ca un monitor electronic obisnuit, doar ca permite mamei sa se miste. Este cel mai nou tip de monitor si foloseste unde radio prin intermediul carora un mic aparat prins de coapsa mamei transmite date privind bataile cordului fetal catre statia centrala din biroul asistentelor. Astfel, copilul este monitorizat permanent dar mama are libertate de miscrae, ceea ce poate scurta travaliul sau macar poate usura disconfortul si durerile.
Acestea sunt diferitele metode de a monitoriza starea fatului in timpul travaliului. Nu se poate spune ca o anumita metoda ar putea fi perfecta pentru o anumita sarcina. Numai printr-o discutie cu medicul se poate stabili ce fel de monitorizare se foloseste, dar chiar si asa, optiunea se poate schimba pe moment daca lucrurile nu merg asa cum ar trebui. Daca sarcina este cu risc crescut, daca travaliul a fost indus sau s-a folosit anestezia epidurala, probabil ca se va folosi un tip de monitorizare continua.
Desi tendinata este de a folosi monitorizarea continua ca procedura de rutina, fie ca e nevoie sau nu, s-a observat ca acest lucru nu are niciun efect benefic. Din contra, este mai probabil sa fie nevoie e cezariana. Folosirea fetoscopului sau a aparatului Doppler este de ajuns pentru sarcinile necomplicate.
Acest articol face parte din Campania de Informare „Parinte de nota 10 (zece)”