Drepturile proaspetelor mamici sunt, in mare parte, cunoscute. Se stie ca exista concediu prenatal, postnatal, de crestere a copilului. In schimb, taticii stiu mai putine despre drepturile lor. Desi aceastea exista, nimeni nu se lupta sa le faca cunoscute si multi tatici habar nu au, de exemplu, ca isi pot lua concediu la nasterea copilului, fiind platiti ca si cum ar merge la lucru. Cate mamici nu se lupta singure cu grijile, cu durerile, cu oboseala primelor zile cu bebe doar pentru ca nu stiu ca si tatici au dreptul sa fie acasa, alaturi de ele, fara ca familia sa iaba de suferit din punct de vedere financiar.
Cand vine vorba de cresterea si ingrijirea copilului, nu numai drepturile femeii sunt importante. Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre femei si barbati incurajeaza barbatii sa-si ceara drepturile primite prin lege.
Legea 210/1999 este cea care reglementeaza drepturile taticilor, fiind gandita pentru a-i sprijini si a-i incuraja sa participe in mod activ la ingrijirea copilului, chiar daca este adoptat sau nascut in afara casatoriei.
In primele doua luni de la nasterea copilului, orice tatic care lucreaza cu forme legale si poseda asigurare sociala de stat are dreptul la un concediu parternal platit, de cinci zile lucratoare. De ajuns, incat mamica sa-si revina cat de cat dupa nastere si sa se poata obisnui cu noul statut.
Daca tati vrea sa stea mai mult alaturi de bebe, poate sa o faca. El poate obtine inca 10 zile de concediu paternal, pe langa cele cinci, daca urmeza un curs de puericultura, in urma caruia va obtine un atestat de absolvire. Cursul are loc in cabinetul medicului de familie si va fi tinut de medicul de familie, fie in perioada sarcinii, fie imediat dupa nastere. Barbatii deprind notiuni teoretice si practice necesare pentru ingrijirea nou-nascutului, iar in urma verificarii acestor notiuni primesc atestatul de absolvire. Astfel se considera ca taticul stie sa il ingrijeasca pe cel mic si poate fi un ajutor de nadejde pentru mama. In cazul in care tatal are studii de medicina, el nu mai trebuie sa urmeze cursul de puericultura.
Si cele 10 zile in plus, castigate in urma cursului, vor fi platite.
Concediul paternal se acorda taticilor salriati, indiferent de modul de organizare si finantare a institutiei pentru care lucreaza. Indemnizatia corespunatoare concediului paternal este egala cu salariul cuvenit pe aceeasi perioada si se plateste din fondul de salarii al institutiei.
Orice institutie este obligata prin lege sa acorde concediul pentru paternitate, la cerere, cu conditia ca angajatul sa-si justifice cererea prezentand certificatul de nastere al copilului.
Daca la nastere sau in perioada de lauzie survine desesul mamei, tatal are dreptul la concediul de lauzie neefectuat de ea si la indemnizatia care i s-ar fi cuvenit ei.
Desi concediul de crestere a copilului este de obicei cerut de catre mama, si tatici au acest drept. Se intampla mai rar, dar sunt si tatici care vor sa stea acasa pentru a-l ingriji pe cel mic. De obicei aleg aceasta varianta familiile in care mama castiga mai mult decat tatal sau in care mama are o cariera mai bine conturata decat tatal.
A sta acasa pentru a-ti creste copilul nu este o rusine, chiar daca esti barbat. E un gest de curaj si o dovada de iubire pentru familie. O dovada ca pui familia si bunastarea ei inaintea ambitiilor profesionale sau sociale. Mai multi tatici ar trebui incurajati sa profite de concediul de creste a copilului si sa-si gaseasca fericirea nu in cariera ci in toate micile bucurii pe care ti le ofera zi de zi viata alaturi de un nou-nascut.