De fiecare datã când mã gândesc la sãrbãtorile de iarnã, îmi vine în minte imaginea unei cãsuþe de lemn cu ferestrele aburite, prin care se poate întrezãri pomul de Crãciun frumos împodobit, înconjurat de copii fericiþi, þinând în braþe cadourile aduse de Moº Crãciun.
Ce bine ar fi ca fiecare copil din lumea aceasta sã se poatã bucura de venirea Moºului…Unii dintre ei îi au pe pãrinþii lor alãturi, pãrinþi care trebuie sã îi înveþe cã sunt ºi copii care s-ar bucura sã vadã mãcar o datã cã vine ºi la ei Moºul. De aceea, noi toþi trebuie sã formãm o familie pentru acei copii care sunt în suferinþã, care nu au vãzut niciodatã un cadou, care poate niciodatã nu au vãzut un zâmbet îndreptat înspre ei. Copiii care au o familie, spun unii cã sunt norocoºi, ºi este adevãrat, însã Tatãl ceresc nu i-a pãrãsit nici pe cei care trãiesc pe strãzi.
Nu putem ºtii de ce Dumnezeu permite ca ei sã nu aibã o familie, însã ºtim sigur cã judecãþile lui Dumnezeu sunt cu totul diferite de ale oamenilor, ºi dacã aceºti copii nu primesc daruri când vine Moºul, poate cã ei vor primi deja un dar de la Dumnezeu, ºi cu siguranþã îºi vor primi darurile în viaþa cea vesnicã, cãci cei care suferã aici pe pãmânt vor fi rãsplãtiþi primind viaþa cea veºnicã.
Învãþãm multe de la aceºti micuþi. Pãrinþii învatã cã nu doar de Sãrbãtori, dar în special atunci sã Îi mulþumeascã lui Dumnezeu ca ai lor copii au o familie, dar învaþã ºi sã îºi educe copiii, învãþându-i sã-ºi iubeascã aproapele fãcând milostenie, determinând astfel ca ºi cei care nu se pot bucura sã se bucure.
Aºa ar trebui sã fie adevãrata familie creºtinã, un exemplu de iubire faþã de semeni, membrii sãi trebuie sã fie pregãtiþi sã Îl intâmpine pe Cel Care Se naºte din Fecioara. Este foarte îmbucurãtor când auzim cã anumite familii de creºtini postesc întreg Postul Naºterii Domnului sau se strãduiesc sã þinã mãcar o parte din el.
Este foarte frumos cã mai existã familii creºtine, care ºtiu sã Îl întâmpine pe Pruncul Iisus aºa cum se cuvine. Aceste familii sunt adevãrate mãrturii ale iubirii ºi ale comuniunii care trebuie sã existe între Dumnezeu ºi om, precum ºi între om ºi om. Mi-ar plãcea sã vãd în fiecare familie acea pace ºi acea armonie datã de cãtre puterea credinþei ºi a iubirii membrilor ei. Sãrbãtorile de iarnã aduc în sufletul fiecãrui creºtin nu doar un strop de bucurie, ci ele inundã sufletele de fericire.
Sunt magice momentele de pãrtãºie de cãtre toþi membrii unei familii a darurilor pe care Marele Praznic le oferã: primirea colindãtorilor în seara de Ajun ºi deschiderea cadourilor aduse de Moº Crãciun, participarea la Sfânta Liturghie în ziua de Crãciun, apoi mulþumirea datã lui Dumnezeu pentru roadele vinului, ale grâului ºi ale untdelemnului, cu nãdejdea cã Domnul le va da ºi bunãtãþle Sale cereºti ºi nu îi va lipsi nici de cereasca Sa Împãrãþie.
Ar fi bine ca împreunã sã reuºim sã formãm o familie pentru cei care nu o au pentru cã doar aºa vom putea simþi darurile ce se revarsã peste noi o datã cu Întruparea Cuvântului.
Un articol din Campania de Informare „Parinte de nota 10 (zece)”